Aspecte ale vietii cotidiene la Curtea Regala a Romaniei  Muzeul National Cotroceni va propune intre 23 mai si 23 iunie o incursiune in lumea din spatele portilor Palatului Cotroceni, acolo unde, la inceputul secolului al XX-lea, Ferdinand I simtea ca este acasa.   Ferdinand I, ramas in istorie sub numele de "Ferdinand Intregitorul", este una dintre personalitatile puternice ale istoriei, care au influentat hotarator destinele Romaniei. Mai putin cunoscuta a ramas insa lumea din spatele portilor Palatului Cotroceni, acolo unde de fapt si-a petrecut Ferdinand I cea mai mare parte din timp, alaturi de sotia sa, Regina Maria, si de cei sase copii ai lor. Din dorinta de a descoperi acest taram mai putin cercetat de istorici, Muzeul National Cotroceni a deschis expozita "Viata cotidiana la curtea Regelui Ferdinand I". Dupa cum spunea si doamna Stefania Ciubotaru, organizatoarea acestui eveniment inedit, "foarte putine expozitii au fost structurate pana astazi pe aceasta tema, despre care se stiu inca putine lucruri".     EXPONATE. Obiectele expuse in sufrageria Palatului Cotroceni reprezinta o incursiune in trecut, la inceputul secolului al XX-lea. Interesante sunt obiectele ce pot fi grupate in categoria "masa la curtea regala": servicii de farfurii adanci si intinse din faianta englezeasca, pahare din sticla de Murano, suporturi de pahare pentru ceai, pahare suport pentru oua, dar si un mic serviciu de aperitiv din argint gravat. Piesa de rezistenta este serviciul de cristal de Bohemia al Reginei Maria, din argint aurit, cu cabosoane din pietre semipretioase. Compus din 12 piese, era asezat pe vremea cand palatul era "casa" familiei regale pe "masa rotunda a Regelui Arthur" din sufrageria Palatului Cotroceni.   MENIURI REGALE Printre exponate se afla si o serie de meniuri de la diverse manifestari sau evenimente de la curtea regala: Logodna Principesei Marioara la Palatul Regal (februarie 1922), dar si meniul din data de 8 noiembrie 1925, atunci cand Ferdinand I si Principele Carol i-au invitat la o masa regala pe Cavalerii Ordinului Mihai Viteazu. Meniul de la dejunul organizat cu ocazia nuntii Principesei Elisabeta (27 februarie 1921) este un exemplu de rafinament si bun-gust: "Caviar frais aux blinis" (Caviar proaspat cu blinii), "Esturgeon á la vénitienne" (Sturion venetian), "Baron da€™agneau favorite" (Carne de miel), "Foie gras a la gelée au champagne" (Foie gras cu gelatina de sampanie), "Sorbet royal" (Sorbet regal), "Faisan a la broche" (Fazan la frigare), "Salade" (Salata), "Asperges da€™argenteuil sauce mousseline" (Sparanghel cu sos mousseline), "Parfait aux fraises" (Parfait cu fragi).