„Nostradamus. Eterna intoarcere", al patrulea volum din Colectia ENCICLOPEDICA, va fi oferit luni, 28 mai, alaturi de Cotidianul, la pretul de 9,9 lei. Monografiile, o selectie din seria Découvertes Gallimard, au fost aduse in premiera pe piata romaneasca de Cotidianul si Editura Univers, cu sprijinul proiectului imobiliar Baneasa.

„Dupa cum a prezis Nostradamus. Aceasta fraza transforma coincidenta in necesitate si atenueaza tristetea prin consolarea fatalitatii", scriu autorii monografiei, istoricul Hervé Drévillon si antropologul Pierre Lagrange. Cartea lui Nostradamus, „Profetiile", a constituit inca din secolul XVI un fenomen editorial: „Intr-o perioada in care tipografii scoteau doar citeva sute de exemplare dintr-o carte, cele 36 de editii ale profetului reprezinta indiciul cel mai graitor al succesului". La aparitia ei, Rabelais, autodeclarat „vizionar", categorisea lucrarea „o mare ofensa la adresa adevaratei astrologii", iar pe profet il denumea „un biet ignorant". „Dintre toate acuzatiile care-l copleseau, cea de fals profet a fost cea mai frecventa si cea mai grava", cred, de altfel, academicienii francezi.

„Sint profetii vesnice, care se intind de aici pina in anul 3797", ii marturiseste Nostradamus fiului sau Cezar, intr-o scrisoare din 1555. Profetul incearca sa ii explice acestuia misterul viziunilor sale: „Surprins in timpul saptaminii de inspiratia profetica si dedindu-ma unor lungi calcule care confera studiilor nocturne o mireasma suava, am compus carti de profetii ce contin fiecare cinci sute de catrene de profetii astrologice, pe care am voit intr-un fel sa le intocmesc pe intuneric". Interpretii au gasit confirmarea lor chiar din secolul XVI. Moartea lui Henric al II-lea, in 1559, cind, intr-un turnir, adversarul i-a strapuns ochiul, este inteleasa in „in cusca-i de aur ochiu-i va strapunge, la scurt timp de-o moarte cruda moare". Revolutia Franceza a retrezit interesul pentru „Centurii". „Anul 1792 va fi considerat o reinnoire a secolului", scria Nostradamus catre Henric al II-lea. „Or, chiar pe 21 septembrie 1792, monarhia a cazut si a fost instaurata republica", arata Drévillon si Lagrange, adaugind ca, in cazul Napoleonilor, „exploatarea politica a profetiilor provine cel mai des dintr-o nevoie de justificare".

„Nemuritor voi fi atit in timpul vietii, cit si in ceasul mortii mele, si inca si mai mult trai-va numele meu in Univers dupa moartea-mi", isi prevede Nostradamus propria faima. Numele lui nu a fost insotit insa numai de confirmare, ci si de calomnie sau manipulare.

In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, trupele germane imparteau catrene false in Europa, in care „se arata" ca Franta va fi invinsa. Actiunea a fost condusa de Rudolf Hess, un secretar nazist, sub supravegherea Ministerului de Propaganda al lui Goebbels, si Hitler insusi a crezut in profetiile fabricate la comanda. Aliatii au raspuns si ei cu viziuni construite, dar si cu filmul american „Asa a prezis Nostradamus". „Multa vreme, «Profetiile» au devenit astfel o arma de razboi", scriu in acest sens Drévillon si Lagrange.

In 1983 s-a infiintat oficial asociatia „Prietenii lui Nostradamus", care, desi continua sa ii atribuie numele de vizionar, incerca sa pareze devierile si manipularile. Falsurile au continuat insa. Dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, mai multe catrene atribuite lui Nostradamus au circulat pe Internet, facind inconjurul lumii virtuale. Specialistii au declarat insa, ulterior, ca textele erau o compilatie intre versurile profetului francez si improvizatii de moment.

Pasionatii de SF au vazut in „Centurii" confimarea OZN-urilor si a extraterestrilor, cercetatorii de la NASA si jurnalele de stiinta au studiat viziunile lui Nostradamus despre asteroizi si comete, fizicienii s-au preocupat de eclipsele solare din catrene. Dupa ce a emigrat in Statele Unite, romanul Vlaicu Ionescu a publicat in 1976 o carte in care considera ca „Profetii" are aluzii la comunism. Anul 2000 l-a propulsat pe Nostradamus si mai intens in lumina temerilor publice. „Traditia Apocalipsei parea sa renasca si sa se bucure de un larg ecou in presa", observa istoricul si sociologul din Hexagon. Catrenele profetului, despre 1999, pline de viziuni sumbre ca „din cer ‘n-a saptea luna veni-va noua" sau „un rege al spaimei pe un altul inviind" concentrau in clisee propice angoasa sfirsitului lumii. In ciuda prezicerilor apocaliptice si a anxietatilor pe care le-au provocat acestea, autorii francezi gasesc totusi in ele „functia de a da un suflet lumii si de a deslusi planurile ei ascunse".

Textele lui Nostradamus, alaturi de credinte africane si simboluri budiste, la www.cotidianul.ro/select