Statul a renuntat la repararea drumurilor nationale ca sa faca rost de bani pentru soseaua Cluj – Jucu.

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a scos luni la licitatie intocmirea studiului de fezabilitate pentru construirea autostrazii urbane Cluj, o noutate in domeniu in Romania. Banii necesari, aproximativ 4 milioane de euro, vor rezulta din economiile facute de companie ca urmare a nerepararii altor 11 drumuri nationale. Acestea erau programate sa intre in reparatii, insa CNADNR a anulat prima etapa a acestui proces, respectiv elaborarea studiilor de fezabilitate.

Drumurile sacrificate sint: Bucuresti - Turnu Magurele, Alexandria -Zimnicea, Vaslui - Ivanesti, Buzau - Slobozia, Bucuresti - Calarasi, Bucuresti - Oltenita, Tulcea - Constanta, Tirgu Frumos - Hirlau - Botosani, Brasov - Cimpulung, Braila - Slobozia - Calarasi, Birlad - Adjud - Onesti.

„Faceau parte dintr-un program de reabilitare pentru care nu existau surse de finantare intr-un orizont vizibil de doi-trei ani. Ar fi fost bani aruncati pe fereastra", a justificat anularea licitatiilor pentru studiile de fezabilitate Mihai Grecu, director general al CNADNR. Afirmatie contrazisa tocmai de o nota semnata de acesta anterior, in care se preciza ca se renunta la proiectele de reparare a acestor drumuri si ca banii vor fi destinati, printre altele, si catre studiul de fezabilitate a autostrazii urbane Cluj. Aceasta, in timp ce alte proiecte importante, precum inelul de ocolire a Capitalei la profil de autostrada, proiect vechi de cinci ani si nematerializat inca, asteapta un studiu de fezabilitate si la fel si portiunea tronsonului de autostrada Pitesti - Sibiu, de pe Coridorul IV paneuropean de transport. Acesta nu are un studiu de fezabilitate actualizat pe baza caruia tronsonul sa fie construit.

Traseul exact pe unde va trece o sosea este stabilit de catre firma aleasa pentru realizarea studiului de fezabilitate. Aceasta stie cel mai bine si stabileste variantele cele mai ieftine, terenurile unde densitatea retelei de utilitati care vor trebui mutate este minima, costurile cu exproprierile terenurilor etc. In functie de acesti parametri, proiectantul recomanda traseul final. In cazul de fata, CNADNR a incalcat acest principiu si a dat in caietul de licitatie si traseul exact al autostrazii.

„Traseul aproximativ al autostrazii urbane este urmatorul: se va desprinde din autostrada Brasov - Bors la sud de comuna Luna de Sus, se va indrepta inspre est, la sud de localitatea Floresti, ocolind apoi pe la sud municipiul Cluj-Napoca, traversind DN 1C in zona Baile Someseni, ocolind prin nord Aeroportul International Cluj-Napoca si localitatea Apahida, iar apoi continuindu-se paralel cu DN 1C inspre Nord", cere compania. Deoarece impune ocolirea comunei Apahida pe la nord si apoi un traseu paralel cu DN 1, la est de acesta, chiar daca s-ar stradui, proiectantul nu va avea cum sa ocoleasca parcul Tetarom III, unde este investitia finlandezilor. Dupa depasirea parcului industrial, CNADNR a lasat la latitudinea proiectantului unde se va incheia autostrada. Aceasta, lunga de 40 km, va fi proiectata, initial, la sase benzi de circulatie, cu perspectiva largirii in viitor la opt benzi, fiind propuse mai multe noduri rutiere pentru acces.