Pachetul de legi ale sigurantei nationale, avizat de comisii in pas alergator

Pachetul legilor sigurantei nationale a fost avizat favorabil de Comisia senatoriala pentru drepturile omului.
Legile din pachetul sigurantei nationale au intrat ieri in dezbaterea senatorilor si au obtinut, fara prea mari discutii, un prim aviz favorabil din partea Comisiei pentru drepturile omului. Au fost formulate insa cateva recomandari si solicitarea ca asupra unora dintre legi sa se pronunte si Comisia de control al activitatii SRI. Propunerea a fost formulata de senatorul UDMR Gyorgy Frunda, pe motiv ca ar fi "lipsit de logica si neavenit ca cei care lucreaza pe plaja aceasta sa nu discute acest pachet de legi".
Recomandarea, formulata tot de Frunda, este adresata Comisiei pentru aparare, investita sa redacteze raport la pachetul de legi, si vizeaza alinierea la principiile europene in domeniu. Potrivit parlamentarului UDMR, Recomandarea 1.400 a Consiliului Europei prevede sa nu existe mai mult de unul-doua servicii secrete interne. In plus, pentru acestea, Guvernul, si nu CSAT, ar urma sa poarte raspunderea politica, fiind nevoit sa prezinte, anual, un raport de activitate Parlamentului. Propunerea udemerista a fost imbratisata de senatorul PNL Puiu Hasotti. Acesta a invocat faptul ca, in acest fel, s-ar preveni abuzurile serviciilor secrete, in conditiile in care in Romania mai exista in domeniu "sechele", la fel ca in Belarus, Ucraina sau Republica Moldova.
Un alt subiect de discutie a fost daca este sau nu oportun ca serviciile secrete sa mai aiba resurse financiare in afara bugetului national. "Sa li se interzica activitatile economice, comerciale, alte feluri de activitati, de paza. Pentru ca aceste surse altele decat cele bugetare sunt foarte greu de controlat, aproape imposibil, ceea ce deschide posibilitatea abuzului serviciilor respective", a argumentat senatorul Gyorgy Frunda.
In ceea ce priveste infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor (ANIC), reprezentantul UDMR a propus sa fie luat in calcul modelul german. In acest caz, directorul autoritatii este magistrat de profesie, cu peste 20 de ani de experienta. "Acesta are dreptul de a vedea toate probele pe care i le furnizeaza serviciul secret cand cere interceptarea unei convorbiri telefonice", a argumentat Frunda, amintind ca, potrivit legislatiei romanesti, "orice judecator poate da un asemenea acord (...) chiar si la trei ani dupa terminarea facultatii".
Pachetul sigurantei nationale, initiat de parlamentarii PNL, a fost discutat si in CSAT. Nu a fost insa dat vreun aviz, fiind formulat doar un punct de vedere. DIVERGENTE
Desi au purtat mai multe runde de negocieri cu social-democratii, liberalii nu au reusit sa repurteze o victorie in sedinta CSAT prezidata de presedintele interimar, Nicolae Vacaroiu. PSD nu este de acord cu infiintarea ANIC in subordinea Parlamentului, asa cum doreste PNL. Vacaroiu s-a opus si ideii crearii unei comisii parlamentare unice de control al serviciilor secrete. CSAT a mai propus mentinerea in actuala forma, din punctul de vedere al organizarii, atributiilor si subordonarii, a SPP, STS, DGIA si DGIPI. Totodata, Consiliul s-a declarat in favoarea mentinerii Comunitatii Nationale de Informatii in cadrul CSAT, in coordonarea consilierului de stat din cadrul Departamentului securitatii nationale al Administratiei Prezidentiale.

---

Despre autor: