Blocul National Sindical se opune liberalizarii complete a pietei muncii din Romania.

Membrii de sindicat se tem degeaba, pentru casingurii amenintati de concurenta vestica sint directorii. Blocul National Sindical (BNS) a anuntat ieri ca respinge categoric liberalizarea completa a pietei muncii, pe motiv ca acest lucru va face din Romania o tara care accepta orice, iar sindicatele refuza acest statut, se arata in comunicatul lor. Reactia sindicalistilor vine la o zi dupa declaratia ministrului Muncii, Paul Pacuraru, care a anuntat ca Romania a luat decizia de a liberaliza accesul muncitorilor din Uniunea Europeana pe piata interna a muncii, indiferent daca acestia provin din state care au impus romanilor restrictii pe propriile piete ale muncii. Reprezentantii BNS spun ca decizia ministrului nu tine cont de punctul de vedere opus al partenerilor sociali, pe care l-au expus foarte clar in cadrul intilnirilor cu oficialul Ministerului Muncii. „BNS considera ca Romania ar trebui sa aplice o politica de retorsiune in ceea ce priveste accesul pe piata muncii, adica sa fie impuse restrictii pentru lucratorii europeni care provin din tari UE care au limitat accesul romanilor pe piata muncii lor", se arata in comunicatul BNS. Sindicalistii sustin ca nu se tem de o invazie de lucratori europeni, ci de imaginea proasta pe care o va avea Romania. „Nu ni se pare corect sa acceptam umil orice conditii impuse de unele tari europene si nu vrem ca Romania sa fie tratata ca o tara de rang inferior", se mai arata in comunicat. „Nu ne asteptam la o invazie de lucratori europeni - nici nu ar avea cum sa se intimple acest lucru in conditiile de viata, munca si salarizare de la noi -, ci este vorba de un principiu", spune liderul de sindicat Matei Bratianu.

In replica, ministrul Pacuraru, care a decis liberalizarea pietei muncii in urma discutiilor purtate cu premierul Calin Popescu Tariceanu, a declarat ca „temerile sindicalistilor sint limitate", facind referire la pericolul invaziei strainilor pe piata de top management romaneasca. „Firmele de top management sint in deficit. Dar nu vom avea o problema pe piata muncii daca o liberalizam. Cetatenii europeni nu vor veni aici pentru ca nu sint motivati financiar", considera ministrul. Acesta spune ca „e bine sa ai concurenta" si ca nu are temeri in acest sens. In ceea ce priveste ipoteza umilirii Romaniei, Pacuraru a declarat ca „nu e vorba de umilinta, pentru ca sintem tara membra UE, cu aceleasi drepturi", si ca „nu vrem sa tensionam inutil situatia". El a amintit ca Vladimir Spidla, comisarul european pentru munca, cu care s-a intilnit saptamina trecuta, a felicitat Romania pentru decizia luata in privinta liberei circulatii a fortei de munca si ca „se fac demersuri sa se reduca restrictiile de munca aplicate Romaniei".

De altfel, Pacuraru a spus ca, din totalul de 8.952 de permise de munca solicitate in primul trimestru din 2007, doar 1.994 sint pentru cetateni europeni, adica doar 22 la suta. „Trebuie precizat ca acestea nu s-au acordat celor care vin sa caute un loc de munca, ci investitorilor. Deci nu avem o problema, decit daca vrem sa o inventam", a concluzionat ministrul.

Relatiile de munca intre Romania si UE Ultima decizie oficiala a Romaniei privind accesul pe piata fortei de munca a fost luata de Departamentul pentru Munca in Strainatate (DMS), din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Oficialii sustineau ca, de la 1 ianuarie 2007, tara noastra urma sa impuna restrictii statelor UE care ne-au limitat accesul pe piata lor, spre deosebire de decizia de liberalizare totala luata de noul ministru liberal al Muncii. O data cu aderarea Romaniei la UE, mai mult de jumatate dintre tarile membre au impus romanilor restrictii pe piata muncii. Controversele cele mai mari le-au stirnit Marea Britanie si Irlanda, care au decis sa restrictioneze accesul la munca al romanilor, in conditiile in care, in 2004, liberalizasera accesul muncitorilor din cele zece state nou intrate in UE.

Teama de asiatici Blocul National Sindical a lansat ieri si acuzatii la adresa unor companii asiatice care au afaceri in Romania. Acestea ar incalca legislatia in vigoare, nerespectind drepturile salariatilor autohtoni cu privire la salarii sau conditii de munca, sustin sindicalistii. Liderii BNS considera ca Inspectia Muncii nu-si face datoria in aceste cazuri. Secretarul general al BNS, Matei Bratianu, a dat ca exemple Daewoo Mangalia Heavy Industries, Koyo Alexandria, Rolem Codlea si Auto Plastic Sistem Dacia Renault Mioveni.