Dorintele presedintelui

Dand curs initiativei unui post de televiziune, presedintele confirmat al Romaniei a iesit in piata publica pentru a scrie pe un panou dorintele/viziunile sale privind viitorul tarii si al cetatenilor ei. Si au fost trei, cum de altfel cerea si "regulamentul" de participare. Primul punct necesita o analiza la rece. Domnia sa vrea sa aduca in prim plan ridicarea nivelului de trai si micsorarea decalajelor existente intre Romania si tarile membre ale UE. A identificat corect mecanismul, si anume utilizarea eficienta a fondurilor europene. De altfel, in opinia mea, aceasta trebuia sa constituie agenda prioritara a oamenilor politici si nu absurdul scandal la care am asistat si la care, probabil, vom mai asista.
Intr-adevar, fondurile europene, in fapt punerea lor in valoare pot aduce aceasta tara la un nivel de normalitate europeana. Este drept ca mutarea nu va fi una brusca, dar ea poate construi un esafodaj solid al viitoarelor constructii. Vestea buna este ca Romania beneficiaza de un buget oarecum calibrat la necesitatile ei. Pe cele 6 axe prioritare ale Programului Operational Regional 2007-2013, Romaniei ii sunt alocate 3,72 miliarde de euro, sume la care se adauga si partea de cofinantare nationala, care insumeaza aproximativ 657,6 milioane de euro. Banii sunt destinati proiectelor pentru dezvoltarea oraselor (1,1 miliarde euro), infrastructurii de transport regionale si locale (758,4 milioane euro), infrastructurii sociale (559 milioane euro), mediului de afaceri regional si local (633,4 milioane de euro), dezvoltarii turismului (559 milioane euro) si pentru programe de asistenta tehnica (98,6 milioane euro).
Exista si o veste proasta. Desi aceste sume sunt consistente, exista temerea justificata ca autoritatile publice locale nu vor dovedi capacitatea de absorbtie. Chiar daca vor exista proiecte care sa se califice pentru finantare, contractantii vor trebui sa respecte un set de reguli extrem de dure. Indiferent de cat de performante vor fi aceste programe, banii pot fi rapid pierduti la cea mai mica greseala de implementare. Aici este marea problema. De fapt, poti trage concluzia ca visul presedintelui exprimat in piata publica este unul care va necesita timp si resurse irosite pentru a deveni realitate. De ce spun acest lucru? Pentru ca s-a pierdut timp pretios si ca abia acum cei care trebuiau sa pregateasca acest important proces de absorbtie a fondurilor europene incearca sa arda etapele si sa explice cum se aplica astfel de programe cu finantare europeana. Partea proasta este ca si la nivel de ministere, de organisme de implementare pluteste ceata. Or, daca la acel nivel intalnim vicii, fie datorate neintelegerii normelor europene in domeniu, fie chiar din rea-vointa, atunci la ce sa te astepti in teritoriu, la autoritatile locale care sunt beneficiarele acestor fonduri? Vorbim despre sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii, dar la ora actuala nu stim cu exactitate cine se ocupa de strategia acestor IMM. Cunoastem doar ca exista un minister nou-infiintat care a absorbit, si nu prea, fosta/actuala (?) Agentie pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, care este condusa de un consilier personal al noului ministru. Mai cunoastem ca singura activitate a acestei foste/actuale Agentii, de sprijin a IMM, este cea de traducere a pliantelor de prezentare sumara a activitatii in limba maghiara. Vorbim despre dezvoltarea structurilor operationale de sprijinire a afacerilor, despre transformarea vechilor hale industriale in centre de afaceri, dar nu prea vorbim cinstit despre capacitatea acelor autoritati locale de a dezvolta un proiect ale carui efecte sa fie strict cuantificate in timp. Aceasta deoarece Uniunea Europeana este stricta atunci cand vine vorba despre banii cetatenilor ei acordati unei tari, fie ea si Romania. Pentru a primi finantarea, autoritatile locale va trebui sa demonstreze ca exista o cerere clara pentru dezvoltarea centrelor de afaceri si ca acestea vor atrage IMM din productie si servicii, ca vor fi create noi locuri de munca, toate la un loc sa certifice ca investitia europeana va conduce, in final, la cresterea zonei la formarea Produsului Intern Brut al Regiunii unde este localizata. Cate autoritati locale au o astfel de expertiza in domeniu? Cate au angajat personal inalt calificat, experti, consultanti si auditori pentru implementarea unor astfel de programe? Sunt si exceptii unde cei alesi si numiti in acele posturi ale administratiei locale au gandit in perspectiva, elaborand planuri care acum trebuie doar ajustate la cerintele finale ale UE, dar aceste exceptii nu fac decat sa intareasca regula. Nu a fost masurata capacitatea de conlucrare a autoritatilor locale la nivel regional. Este un lucru decisiv pentru ca fondurile europene nu se aloca pentru proiecte punctuale, ci celor de ansamblu. Un exemplu il constituie finantarea alimentarii cu apa a localitatilor. Un proiect consistent si bine bugetat. Dar pentru a fi pus in practica autoritatile publice locale trebuie sa se asocieze intr-o societate pe actiuni care sa administreze in comun un operator regional de apa si de canalizare. Mi-e si frica sa ma gandesc la ce asociere vom asista intr-o regiune in care intr-o localitate un primar este din PSD, in alta din PD, in alta din PNL, PC, UDMR si asa mai departe. De fapt, apartenenta la un partid, la doctrina razboinica a acestuia, a unui reprezentant al autoritatii locale constituie, dupa mine, cel mai mare risc in acest proces al absorbtiei fondurilor europene. Ratarea pariului cu programele europene este riscant pentru ca aceasta ar lovi direct in axele prioritare de dezvoltare a Romaniei: sanatate, educatie, agricultura, mediu si mediu de afaceri. Pana la urma, visul presedintelui este unul extrem de ambitios si cu mici sanse de realizare in viitorul apropiat.

---

Despre autor: