Intelepciunea populara spune ca toti suntem datori cu o moarte. Se pare ca Ralu Filip si-a facut, in crucea noptii, decontul cu aceasta lume infecta; dar nu cu familia si cu prietenii sai. Un decont ingrozitor de rapid, dar inspaimantator de eficient. S-a stins asa cum a si ars: intens.

Mi-e greu sa scriu la trecut despre Ralu, nu pot sa-i spun domnul Filip si nici presedintele CNA. Ralu a fost Ralu si atat. Ma leaga prea multe de el, un munte de amintiri comune, un ocean de recunostinta. A fost primul din mica si meschina lume a presei romanesti care a avut incredere-n mine, a intuit ca se poate scoate ceva dintr-un pusti nauc. M-a creditat total, a pariat inconstient, din fler, pe un succes vag previzibil. Daca punea o suma infima la o casa de pariuri pe capul meu, astazi nu mai avea nevoie de priveghi, de condoleante, de mesaje ipocrite de apreciere postuma. Ar fi fost un om bogat, un rentier odihnit, care poate si-ar fi tocat averea prin insule exotice, alaturi de Dana, Maria si Matei. Nu stiu, totusi, ce ma face a crede ca n-ar fi rezistat sa stea degeaba; nu era omula€¦


A lucrat la un singur ziar, Curierul National, iar traseul meu profesional (si, nu cred ca exagerez, chiar cel uman) a urmat, ani la rand, traiectoria trasata de el. I-am urmat in functie cand a fost avansat, iar la un moment dat, chiar daca relatiile dintre noi rar treceau de usa redactiei din Strada Ministerului, am fost un soi de familie: toti patru lucram in acelasi loc, noi doi in acelasi birou, ele gravide cam in perioade consecutive. Am tremurat unii pentru altii cand dadeam ture disperate intre birouri si maternitati, ne-am tinut locul unul altuia, am explodat de bucurie cand ni s-au nascut copiii. Pana si caruciorul fiului meu Vlad-Matei a apartinut inainte Mariei, fata Danei si a lui Ralu.

A fost un spargator de gheata, un luptator adevarat, fidel prietenilor si principiilor. Cand a simtit ca nu mai are loc in piata, iar motivele pot fi lesne de intuit, n-a acceptat ofertele tentante ale unei concurente dornice sa-l puna pe tusa pentru un pret bun. S-a retras in avocatura, pentru ca asta stia sa faca. A stat pe propriile picioare, ambitios, capos, de multe ori indaratnic, dar intotdeauna demn.

Citeste si:

Cand am revenit in media, dupa o perioada in structurile guvernamentale, m-am bucurat sa-l regasesc printre editorialistii Jurnalului National. Desi era demnitar, acceptase oferta vechiului sau prieten Marius Tuca. Si-a scris ani la rand, cu o regularitate de ceas elvetian, opiniile; taios si fara ocolisuri, fara sa primeasca un singur leu. A suportat cu zambetul pe buze (citind si deseori reactionand ironic si totusi calm) contestarile vehemente ale internautilor, postate abundent pe site-ul ziarului. Desi pozitia lui inalta in ierarhia statului i-ar fi putut lua mintile, pentru noi a ramas intotdeauna, simplu, Ralu; prietenul nostru Ralu. Pentru ca Ralu a fost, in toti acesti ani, intr-o societate din ce in ce mai polarizata si tot mai putin dispusa a aprecia caracterele adevarate, unul dintre putinii prieteni adevarati ai Jurnalului National.

Ultima oara am vorbit cu el saptamana trecuta: primisem o somatie publica de la CNA, l-am intrebat de ce. Mi-a explicat calm, n-am cazut de acord, a ramas sa rezolvam institutional diferendul. N-a intersectat niciodata profesia cu prietenia, mereu a stiut sa traseze apasat linia de demarcatie. L-am intrebat de ce nu mai scrie editoriale de cand a inceput campania pentru referendum. Mi-a raspuns ca, in calitate de arbitru al unei piete isterizate, nu vrea sa-i fie interpretat nici un rand, dar ca revine la scris dupa limpezirea apelor. Duminica, a doua zi dupa referendum, Marius a incercat sa-l convinga sa comenteze pentru Jurnalul National scrutinul, dar a mai cerut o amanare: apele erau tot tulburi. Ar fi fost, probabil, ultimul sau editorial. Dar soarta a facut sa nu ramana nescris. Am scris eu in locul lui.  Draga Ralu, nu cred ca ti-ai fi inchipuit vreodata ca vei fi inmormantat cu onoruri militare. Ti se va intampla maine, nu stiu si refuz sa inteleg de ce tocmai tie. Sunt prea mic pentru a gasi o explicatie. Cu certitudine insa, acolo sus, in Cer, o vei reintalni pe fosta noastra colega Ortansa Teodor...    Multumim, Ralu Filip!N-am stat niciodata de vorba fata-n fata. Doar la telefon sau pe e-mail. De fiecare data, subiectul era acelasi: cum putem ajuta copiii necajiti. Ne ruga sa scriem sau sa intervenim pentru un caz sau altul de care aflase intamplator. Si spunea, de fiecare data, "nu-i posibil caa€¦". Era tatal a doi copii si se simtea raspunzator pentru soarta fiecarui copil de pe lumea asta.

La inceputul acestui an i-am cerut ajutorul pentru copiii disparuti. Urmarise campania noastra si era solidar cu ea. La 8 februarie, reprezentantii televiziunilor si cei ai Politiei Romane au fost invitati de CNA la o sedinta publica. Ni s-a permis sa luam cuvantul si sa sustinem cauza copiilor disparuti. Insa cel mai bun avocat al lor a fost chiar Ralu Filip. "Daca nici asta nu e o chestiune importanta,
atunci nu stiu care mai poate fi. Ati intors pe toate fetele povestea cu biletelul (n.r. - lui Tariceanu) si nu puteti da un anunt 30-40 de secunde cand dispare un copil?", le-a reprosat presedintele CNA jurnalistilor din audiovizual.

S-au stabilit atunci noi runde de intalniri intre reprezentantii televiziunilor si cei ai Politiei Romane. Presimteam timp pierdut in discutii sterile, fara nici un rezultat. Iar la 22 februarie, dupa numai doua saptamani s-a intamplat minunea la care nici nu speram. Prin decizia nr. 194, CNA a adus modificari Codului de reglementare a continutului audiovizual, obligand posturile radio-tv "sa transmita imaginea si semnalmentele copiilor disparuti in prime-time timp de 24 de ore de la primirea semnalarii de la politie. Toti cei care vor incarca noua reglementare vor fi pedepsiti cu somatie sau cu amenda cuprinsa intre 2.500 si 25.000 RON". Este meritul lui Ralu Filip!
N-am apucat sa-i spunem niciodata "multumim". Nici telefonic, nici prin e-maila€¦ Voiam sa ne aratam public recunostinta. Si, in urma cu o saptamana, cand am editat suplimentul pentru copii disparuti, ce apare astazi, am trecut numele lui Ralu Filip pe ultima coperta. Nici nu banuiam ca el nu va mai fi, sa citeascaa€¦
Multumim, Ralu Filip, ca ai avut responsabilitatea si curajul sa iei o decizie unica in lume. Pentru ca nicaieri in lumea asta, presa nu a mai fost obligata sa fie morala.

Multumim ca ti-ai incarcat inima cu toate necazurile copiilor amarati, pana cand ea, obosita,
n-a mai stiut sa bata! Multumim ca ai fost un OM, intotdeauna aproape de noi. (Adriana Oprea-Popescu)  Ion Iliescu: "Ii multumesc, dureros de devreme, pentru tot"
"Sunt socat de disparitia fulgeratoare a lui Ralu Filip, presedintele Consiliului National al Audiovizualului. O pierdere imensa pentru media, pentru spatiul public romanesc. Ralu Filip nu a fost doar un jurnalist de talent, talent au multi gazetari din presa romaneasca, ci si un caracter deosebit, pentru care cuvantul scris implica responsabilitate si discernamant. A fost un factor de echilibru si dialog. Ca presedinte al CNA, s-a confruntat cu avalansa kitsch-ului asa-zis monden si a incrancenarii dezbaterilor politice. A incercat sa imprime calm si sa instituie reguli, intr-o lume care pare a nu avea nevoie de ele. Insa am convingerea ca el a avut dreptate si ca presa in care el a crezut nu este chiar atat de departe.
L-am cunoscut bine pe Ralu si ii multumesc, dureros de devreme, pentru tot ceea ce a facut. Dumnezeu sa il odihneasca!  Traian Basescu: "O garantie a echilibrului"Presedintele Traian Basescu si-a exprimat, intr-un comunicat de presa, "profunda tristete" la aflarea vestii privind disparitia lui Ralu Filip, "cel care a reusit prin activitatea sa sustinuta sa transforme CNA intr-o institutie moderna, de nivel european". "Ralu Filip a reprezentat o garantie a echilibrului si echidistantei in audiovizualul romanesc, iar disparitia sa prematura este o mare pierdere pentru mass media din Romania", se arata in textul prin care Traian Basescu transmite totodata sincere condoleante familiei Filip pentru pierderea suferita.    Adrian Nastase: "Era permanent razvratit si neconventional""Ralu Filip a fost un prieten, un partener si l-am admirat de-a lungul anilor pentru faptul ca era permanent razvratit si neconventional. Totdeauna dorea sa faca ceea ce altora li se parea imposibil. Asa se explica in 2004 candidatura sa ca independent la Primaria Capitalei. Discutam de trei-patru ori pe saptamana pe diverse subiecte, despre politica, ce se intampla in lume, despre ceea ce ar trebui sa se faca in Romania. Ii citeam cu regularitate editorialele si i le criticam. Si le citea si el pe ale mele din Jurnalul National si le critica. Era un jurist stralucit si adeseori comentariile lui aduceau revelatii despre paradoxurile legislatiei romanesti. Era un organizator deosebit si ceea ce a realizat la CNA e o dovada. Era un om de echipa si felul in care s-a batut pentru colegii lui din CNA reprezinta o marturie. Avea o stare de agitatie si nemultumire indreptata spre actiune. Si de aceea plecarea lui dintre noi pare mai curand o evadare spre o lume in care sa poata sa faca cu adevarat ceea ce si-a propus. Ma gandesc cu tristete ca a lasat in urma o familie care va suferi, va simti din plin golul unui parinte si al unui sot de exceptie. Discutam cu el lucruri pe care nu indrazneam sa le spun public, testam sugestii, considerate de unii in zona imposibilului sau a absurdului. Nu ne vizitam in familie, dar conversatiile telefonice, discutiile pe care le aveam au reprezentat pentru mine o hrana spirituala si o mangaiere mai ales in ultimii doi ani, in care am simtit, din pacate, si tristetea tradarii, si supararea pentru altii. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!" Adrian Nastase, deputat PSD, fost premier al Romaniei    Cristian Tudor Popescu, presedintele Clubului Roman de presa, s-a declarat "naucit" de vestea mortii lui Ralu Filip : "Il cunosc de ani de zile pe Ralu, un om atat de viu, de activ. Nu pot sa cred asa ceva. Dar, probabil, asa se moare in meseria noastra de jurnalisti: peste noapte. A fost un om extraordinar. In multe momente in care eram depresiv, prabusit, Ralu m-a sustinut, m-a imbarbatat. Era un om al dialogului, al dezbaterii constructive, civilizate, un om care a facut mult bine breslei noastre, a jurnalistilor", a mai spus presedintele CRP, apreciind ca actualul CNA este creaþia lui Ralu Filip.. Horia Alexandrescu: "A inceput presa cu mine si cu Marius Tuca" Horia Alexandrescu, directorul fondator al Cronicii Romane, spune ca i-a fost lui Ralu Filip un al doilea tata: "A fost unul dintre cei mai dragi jurnalisti mie. Nu-mi vine sa cred ca nu mai estea€¦ Ne-am vazut vineri seara, la Antena 3, ne-am salutat, ne-am imbratisat, am plecat impreuna de acoloa€¦ De unde era sa stiu ca a fost pentru ultima oara? Ralu a inceput presa la inceputul anilor a€™90, cu mine si cu Marius Tuca. Pot spune ca am fost al doilea tata pentru el. Un baiat serios, citit, care a "crescut" mult in toti acesti ani. A facut cariera in jurnalism sI a fost primul sef care a facut din CNA o institutie europeana respectata. Un ziarist de prima mana, un tata si un sot extraordinar".
 Lavinia Sandru, vicepresedinte PIN, spune ca nu are cuvintea€¦ Si totusi: "E mult prea mare pierderea pentru totI! Mi-am adus aminte de o vorba a poetului Adrian Paunescu: . Poate unii s-au certat cu Ralu, poate n-au mai apucat sa se impacea€¦ Cel mai bine ar fi sa ne uitam in jur sI sa ne facem viata mai frumoasa, nu sa ne certam". Kelemen Hunor, membru CNA, vorbeste despre un coleg extraordinar sI un om de mare valoare: "Regret enorm disparitia prematura a lui Ralu Filip. A fost un coleg extraordinar, cu care puteai sa dialoghezi pe orice subiect. Mereu cauta solutii optime pentru probleme, venea cu argumente solide, avea o mare putere de munca sI, foarte important, avea responsabilitatea deciziilor. Am lucrat impreuna in comisia de cultura, unde l-am cunoscut drept un om echilibrat. A incercat mereu sa slujeasca binele publicului. Toata mass media sI presa audio-vizuala din Romania a pierdut un om foarte valoros". Cristina Trepcea, membru CNA, il cunostea pe Ralu Filip de 16 ani si jumatate, cand erau colegi la Curierul National: "Despre Ralu Filip o sa spun ceva ce nu pot spune despre multI oameni, mai ales dintre cei cu demnitatI publice. SI-a luat toata fisa postului in serios - o fisa a postului pe care, s-o recunoastem, multI dintre noi n-o avem sau n-am citit-o. El a luat-o foarte personal, le-a pus pe toate la suflet sI, cum sufletul locuieste-n inimaa€¦ Il definea nelinistea. O persoana extrem de activa, care facea multe sI daca vedea ca tu nu faci ce trebuie, itI facea el treaba. Facand multe, se intampla sa sI greseasca, dar era primul care recunostea. sau , spunea uneori. Lipsa lui sI a cuvintelor lui deja ma deranjeazaa€¦"
"Un om al echilibrului"
"A fost un om extraordinar cu care am lucrat foarte bine din momentul in care ne-am intalnit. A fost un om al echilibrului, care a condus CNA spre autonomie, independenta, in interesul celor pe care i-a servit, a publicului larg. A reusit la CNA ceea ce, cu greu, si-au inchipuit unii la inceput ca o sa reuseasca, respectiv sa faca din Consiliu o institutie respectata de toti cei pe care i-a sprijinit sau cu care a intrat in conflict. Sincer, regret disparitia lui. In numele comisiei, ne declaram socati, regretam disparitia prematura si transmitem familiei sincerele noastre regrete",
Catalin Micula, deputat PNL, presedinte al Comisiei pentru cultura din Camera Deputatilor.


"E nedrept ce s-a intamplat"
"Este foarte dificil sa redau in cuvinte regretul pentru disparitia unui om de statura si profesionalismul lui Ralu Filip. As fi preferat sa-l admir, sa-l felicit sau sa-l critic pentru activitatea lui pana la adanci batraneti, decat sa incerc acum sa spun ce a insemnat Ralu Filip pentru jurnalimul romanesc, pentru audiovizual, pentru societatea romaneasca. Stresul muncii de zi cu zi intr-un domeniu in care orice ar fi facut tot nemultumea pe cineva probabil ca si-a spus cuvantul. Nedrept ce s-a intamplat! Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!",
Ionica Popescu, deputat PC, membru al Comisiei de cultura a Camerei Deputatilor.



"Avea un zambet special"
"N-am cuvinte sa descriu ceea ce simt. Sunt foarte suparata. L-am intalnit acum o saptamana. Am stabilit sa ne revedem. Cand a plecat chiar faceam o gluma. Ii spuneam ca a trecut raportul CNA, ca a scapat de comisie dar ca-l asteapta plenul... Sunt foarte afectata. O sa ne lipseasca zambetul lui. Cei care l-au cunoscut, stiu ca Ralu Filip avea un zambet special. Este un om care o sa ne lipseasca foarte mult. Nu pot sa mai spun altceva. Mi-e foarte greu."
Rodica Nassar, deputat PSD, vicepresedinte al comisiei pentru Cultura din Camera Deputatilor


"S-a dovedit a fi de mare omenie"
"Este foarte gre. Din putinele date pe care le am, vorbesc ca om, ca profesional pot spune multe, regret plecarea unui astfel de om care s-a dovedit a fi de mare omenie si care a ajutat multa lume. A venit ca un traznet vestea asta. Plecarea lui in momentul in care trebuia sa se bucure de atatea lucruri. Era in plina putere intelectuala. Pe omul Ralu Filip il regret foarte mult. Pacat! Pacat, de tineretea lui, de familia sa. Cand copiii raman fara parinti. Sunt foarte indurerata. Zbuciumul lui, asta l-a dus de-aici".
Angela Buciu, deputat PRM, membru in comisia de Culura a Camerei Deputatilor.   Moment de reculegere in Parlament Parlamentarii au tinut ila inceputul sedintei de plen un moment de reculegere in memoria presedintelui CNA Ralu Filip. De asemenea, conducerea celor doua Camere a decis ca raportul de activitate al Consiliului sa nu mai fie trecut pe ordinea de zi a plenului. Acesta va fi dezbatut intr-o viitoare sedinta.    Ralu Filip va sta alaturi de ingeriIn ultima luna, moartea a lovit cu brutalitate in patru dintre cei mai cunoscuti si apreciati ziaristi ai nostri, cu totii, personalitati care nu vor inceta sa ne dea lectii de morala nici macar din lumea de dincoloa€¦ Octavian Paler, Vanda Condurache, Jeana Gheorghiu si acum Ralu Filip ne-au parasit, rand pe randa€¦


Vestea decesului lui Ralu Filip a venit ca o strafulgerare peste toti cei care -au cunoscut personal, de la televizor sau din auzite. Ralu
s-a stins subit si mult prea tanar, dara€¦ moartea nu alege. Sau, cine stie, poate ii alege pe oamenii bunia€¦ Ar fi implinit 48 de ani in august. Si-ar fi serbat, probabil, ziua alaturi de cei dragi, insa acum acestia il vor conduce pe ultimul drum - maine, ora 13:00, la Cimitirul Cernica, cu onoruri militare, pentru ca le-a meritat.


RAPUS DE UN INFARCT. Fostul presedinte al Consiliului National al Audiovizualului (CNA) a fost victima unui infarct. Ralu a murit, marti noapte, in jurul orei 00:50, la Institutul de boli infectioase "Matei Bals". Potrivit medicului Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului, Ralu Filip a facut "un infarct miocardic postero-inferior si a decedat dupa ce s-au facut incercari de resuscitare timp de o ora". In dimineata aceleiasi zile, Ralu Filip a mers la doctor, acuzand dureri puternice abdominale insotite de varsaturi. Din acest motiv, sedinta CNA a fost amanata cu aproximativ o ora. Desi nu a putut preciza ce anume a declansat criza, medicul Cercel a spus ca orice o putea provoca, de la o "enervare", pana la o "masa copioasa". "Se intampla la persoane cu grasimi mai multe in sange", a mai spus medicul. Totodata, colegii de Consiliu ai lui Ralu Filip spun ca acesta credea ca i-a recidivat ulcerul duodenal, acesta fiind motivul din cauza caruia s-a simtit rau in ultimele zile. "A avut mai demult un ulcer duodenal, credea ca i s-a redeschis. (...) Personal, sunt destul de consternat, sa nu spun altfel. Daca a fost la un medic si si-a explicat suferinta sau durerea, acel medic trebuia sa presupuna sau sa suspecteze ca ar putea fi si din alta parte aceasta durere, pentru ca durerile de stomac se confunda foarte adesea cu durerile cardiace, care pe neasteptate pot sa evolueze daca nu sunt descoperite", a declarat, citat de Mediafax, Grigore Zanc, membru al CNA.


FLORI SI LUMANARI. Ieri-dimineata, pe masa din fata salii de sedinte a CNA au fost puse o fotografie cu Ralu Filip, o panglica neagra, o vaza cu flori si lumanari. Consiliul National al Audiovizualului si-a amanat sedintele din aceasta saptamana, urmand sa se intalneasca din nou luni la ora 11:00, dupa ce Ralu Filip va fi inmormantat. Redactia ziarului Jurnalul National, al carui reputat editorialist a fost, este alaturi de familia indurerata. Dumnezeu a-l odihneasca! (Ramona Draghici)  CNA, in doliu dupa ultima sedintaConsiliul National al Audiovizualului, institutie al carei presedinte a fost din 2002, a remis ieri un comunicat de presa:

"A murit Ralu Filip. La cateva ore dupa o ultima sedinta la CNA. Era multumit. In ultimele saptamani se muncise mult, institutia reusind inca o data, ca in atatea alte situatii dificile si tensionate, sa mentina echilibrul si impartialitatea in reflectarea campaniei pentru referendum. Nu avusese timp de odihna, de sanatate.
A fost un om destinat profesiilor liberale. Nu s-a lasat incatusat de comunism. Inainte de 1989 a fost hartuit de Securitate, a avut dosar de urmarire, conform adeverintei de la CNSAS, a vorbit cu discretie despre acest episod si doar pentru a se apara. Dupa 1989 a parasit profesia de avocat pentru cea de jurnalist. A ramas la un singur ziar, Curierul National, timp de peste zece ani; a fost redactor, sef de sectie, redactor-sef adjunct, senior editor. Intre 2000 si 2002 a realizat emisiunea «Scurt pe doi» la postul public de televiziune TVR 1. A fost cofondator al organizatiei nonguvernamentale Casa NATO, iar in 1999 a publicat lucrarea «Deceniu mare, politicieni mici. Romania 1990-1998». Echilibrat, onest, ferm, neinregimentat politic, devotat reinnoirii democratice a Romaniei, si-a pus intreaga energie in slujba unor proiecte pentru care a luptat fara odihna. Atasamentul pentru un astfel de proiect institutional l-a determinat sa abandoneze jurnalismul pentru a deveni, in decembrie 2002, presedintele CNA. In aceasta calitate a reusit sa reformeze institutia; a avut o contributie decisiva la elaborarea si adoptarea noii legi a audiovizualului care a preluat acquis-ul comunitar si a permis inchiderea capitolului despre audiovizual in cadrul negocierilor de aderare; a initiat o strategie de alocare a frecventelor care a pus pe primul plan interesul public; s-a implicat direct in realizarea retelei nationale de radio a Bisericii Ortodoxe Romane si a primului post de radio destinat copiilor; a coordonat licitatia pentru desemnarea furnizorilor datelor de audienta la televiziune. Intre 2004 si 2006 a gestionat, cu maxima eficienta, fondurile obtinute prin Proiectul PHARE, dotand CNA cu un sistem de monitorizare performant si cu logistica de inalt nivel tehnic.
Pasionat, inteligent, demn si responsabil, respectat de prieteni si de neprieteni, artizan al unor relatii umane calde si eficiente, Ralu Filip are marele merit de a fi creat o institutie si o legislatie de nivel european in domeniul audiovizualului romanesc".     Biografie Ralu Filip s-a nascut la 30 august 1959. A a absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti in 1984. Intre 1980 si 1984, din cauza opiniilor sale critice la adresa regimului comunist, a intrat in vizorul Securitatii. I s-a intocmit dosar de urmarire sub numele "Firul", primit ulterior de la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Imediat dupa absolvirea facultatii, intre 1984 si 1990, a fost avocat in Baroul Urziceni, iar din 1990 pana in 1991, avocat in Baroul Bucuresti. A parasit aopi Baroul din cauza incompatibilitatii dintre profesia de avocat si cea de jurnalist. Astfel, pana in 2000 a fost redactor, sef de sectie, redactor-sef adjunct, senior editor, editorialist la Curierul National. Intre 2000 si 2002, a realizat emisiunea "Scurt pe doi" de la TVR 1. In iulie 2002, a devenit membru al CNA, la propunerea Camerei Deputatilor, iar in acelasi an, in luna decembrie, a fost numit de Parlament presedinte al Consiliului, pentru un mandat de patru ani, prelungit apoi la sase ani. In 1998, Ralu Filip s-a numarat printre membrii fondatori ai Casei NATO, o organizatie non-guvernamentala pe care a si condus-o pentru o perioada scurta. In 1999 a publicat lucrarea "Deceniu mare, politicieni mici. Romania 1990 - 1998". Ralu Filip era casatorit si tata a doi copii.    Despre prostieCe-ati spune sa vorbim despre prostie? Despre prezenta ei in viata noastra. Despre cat ne costa si despre suferintele pe care ea le cauzeaza. De aproximativ 17 ani, dezbaterea publica este acaparata de politica si coruptie. Despre nimic altceva nu discutam mai mult, mai patimas si mai prost. Da, in Romania se face politica, dar Romania nu se reduce doar la politica. Da, in Romania exista coruptie, dar aceasta nu este singura problema importanta a Romaniei. Peste tot in lume se face politica. Uneori bine, alteori cu mijloace si in scopuri gresite ori cel putin discutabile. Peste tot sunt nemultumiri, controverse, contestari si scandaluri publice. Nicaieri insa viata nu este pusa in stand by pana la rezolvarea conflictelor politice. Pretutindeni exista coruptie. Niciunde insa, anticoruptia si preocuparile privind conducerea societatii si sistemelor economice nu confisca agenda si dezbaterea publice. Importanta celorlalte teme de interes general este recunoscuta si respectata. Pretutindeni, disputele legate de sanatate, educatie sau mediu sunt la fel de viguroase si de prezente in presa scrisa si audiovizuala. Binele public nu depinde doar de politica si de nivelul coruptiei. Politicienii cinstiti, dar prosti pot fi o napasta mai mare decat coruptia. O guvernare cinstita, dar buimaca, fara proiecte utile populatiei, costa mai mult decat comisioanele incasate ilegal de unii politicieni si functionari publici. Efectele coruptiei pot fi corectate si chiar reduse. In politica, efectele incompetentei si prostiei sunt devastatoare. Binele public incepe cu fiecare dintre noi ca sa sfarseasca intr-o dimensiune colectiva. Prostia reprezinta o amenintare, pentru ca pandeste la ambele capete ale drumului. Nu doar individul poate suferi de prostie, ci si colectivitatea. Ba chiar si societatile pot fi "inteligente sau stupide in functie de modul lor de viata, de valorile acceptate, de institutii sau de scopurile propuse" (Jose Antonio Marina, Inteligenta esuata). Pe multi dintre noi nu ne intereseaza modul in care traim si nici valorile in jurul carora ne cladim viata. Nu ne intrebam ce scopuri ne mana existenta si in ce masura ele sunt compatibile cu valorile acceptate, cu realitatea. Sondajele arata ca inteligenta nu figureaza in primele cinci criterii de apreciere publica a politicienilor, jurnalistilor, analistilor si functionarilor publici. V-ati gandit vreodata cate idei, propuneri si proiecte au fost respinse din prostie? Cat timp consumam ca sa inlaturam prostia individuala sau colectiva din calea deciziilor necesare bunei guvernari si mai binelui public? Ati incercat sa cuantificati eforturile inutile, risipa de mijloace si prejudiciile ca efecte ale prostiei de orice fel? Prostia nu ocoleste pe nimeni indiferent de educatie, profesie sau functie. Paradoxuri omenesti intalnim la tot pasul. Persoane foarte inteligente esueaza in viata din cauza unui comportament prostesc sau a unor pareri eronate. Prostia nu ocoleste nici societatea in ansamblul ei. Regimul comunist, de pilda, poate fi explicat si ca esec al inteligentei colective. Tocmai de aceea trebuie sa facem si din combaterea prostiei, a incompetentei o prioritate nationala. Doar ca o astfel de prioritate nu este la indemana oricui. Iar prostii nu fac elogiul inteligentei. Salvarea Romaniei nu vine de la televizor si nici de la o persoana sau alta, ci de la inteligenta colectiva. Jose Antonio Marina are dreptate: prostia constituie cea mai mare amenintare, fapt pentru care se cuvine sa fie studiata la fel ca si SIDA. Indiferenta cu care noi o tratam este cea mai buna dovada a propriei noastre prostii
Ralu Filip - Jurnalul National, 19 februarie 2007
 Cititi toate editorialele publicate de Ralu Filip in Jurnalul NationalPuncte de vedere