"De la Grigorescu, care era imaginea raliurilor in Romania, am invatat ce inseamna acest sport", a declarat Claudiu. "Studiam la o facultate particulara, stateam intr-o garsoniera inchiriata de parinti si nu lucrasem niciodata. Iar el mi-a promis ca, daca voi lucra pentru el, ma va duce la curse". Actualul pilotul s-a angajat pe post de spalator de masini, cu posibilitate de avansare la mecanic. Iar seful il ajuta cu asistenta tehnica si cu benzina de curse. "Pe 7 decembrie, de ziua mea, eu curatam scrumiere. Aveam un nod in gat si-mi venea sa plang", rememoreaza David.
Dupa cinci luni, Claudiu a ajuns mana dreapta a sefului. "Faceam de toate. De la dus fetita lui la scoala, pana la importuri de masini. Patru ani am muncit pentru el, ca un caine. Nu conta ca e sarbatoare. Dupa ce terminam munca, intram in service sa lucrez la masina mea de curse. Ma prindea si dimineata. Ma trimitea dupa piese, si, pana incarcau oamenii masina, trageam un pui de somn pe unde apucam", declara Claudiu.
Pentru ca raliul este un sport costisitor, Claudiu a vrut sa abandoneze. "Nu mai aveam bani si a trebuit sa-mi vand masina de curse. M-a chemat in birou, impreuna cu alti trei colegi, si ne-a zis ca isi vinde cu 1.000 de euro prima masina pe care a pilotat-o el la vreun raliu. Era doar o caroserie cu motor si cutie de viteze, fara volan si fara roti. Crescuse iarba in ea. Ceilalti au iesit din birou. Eu am luat-o si i-am promis ca-i dau banii intr-un an de zile. Cu masina aceea am ajuns, in doi ani, sa castig grupa H din campionat. Aici, m-au vazut cei de la OMV. I-a parut rau lui Grigorescu ca m-a pierdut, m-a sunat ulterior sa vin in echipa lui", a povestit Claudiu.