Legenda spune ca primii care au pus piciorul pe aceste locuri, atunci salbatice, unde iarna izolarea face, ca si acum, legea, ar fi fost niste navigatori genovezi. Ei ar fi vorbit despre aceste locuri dintre ape comerciantilor, care s-au dovedit inte
Legenda spune ca primii care au pus piciorul pe aceste locuri, atunci salbatice, unde iarna izolarea face, ca si acum, legea, ar fi fost niste navigatori genovezi. Ei ar fi vorbit despre aceste locuri dintre ape comerciantilor, care s-au dovedit interesati de mica limba de uscat dintre fluviu si Marea Neagra. Se spune ca pentru a marca locul genovezii au hotarat sa puna un reper. Pentru ca numarul corabiilor genovezilor venite la gurile Dunarii a crescut, ei au decis sa construiasca un far. Este cea mai veche cladire din Sulina.
In urma cu un deceniu, acest far, aflat la un pas de a se prabusi din cauza igrasiei care-i macinase zidurile groase, a fost restaurat. Meritul pentru salvarea farului-simbol al orasului ii apartine ministrului de atunci al Culturii, actorul Ion Caramitru. Expertii ministerului au efectuat studii amanuntite. Au fost descoperite planuri ale altor faruri similare, pe care le-au comparat cu imaginile de arhiva ale imobilului din Sulina si cu ceea ce mai ramasese in picioare din ceea ce calauzise sute de ani drumul corabiilor din mare spre porturile dunarene. Astfel s-a intocmit un proiect de restaurare, iar vechiul far poate, din nou, sa imprastie dara sa de lumina, spre linistea marinarilor.
Acum, Farul Genovez nu le mai calauzeste drumul marinarilor, pentru ca un alt far, modern, sta la granita dintre apele fluviului si ale Marii Negre. Cel vechi a devenit istorie, fiind transformat in muzeu al navigatiei la gurile Dunarii si al orasului-port Sulina.
De mai multe ori Sulina a avut intaietate in introducerea civilizatiei. In 1897 orasul avea deja retea de alimentare cu apa potabila. Sulina a fost printre primele orase romanesti racordate la retelele telegrafice si telefonice (1857 si 1905). In perioada sa de glorie, orasul-port a construit un teatru cu 300 de locuri. Portul nu mai este ce a fost altadata. Turismul, cultural si peisagistic, constituie o noua sansa pentru aceasta limba de pamant dintre ape. Un inceput este introducerea in circuitul turistic a Farul Genovez si a casei Jean Bart.


Despre autor:

Romania Libera

Sursa: Romania Libera


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.