Rinjetul de hiena al infringerii

Dupa parerea mea, intreaga procedura de demitere a presedintelui a avut un mare avantaj: l-a aratat pe dl Basescu cit se poate de cuprinzator, cu umbre si lumini, cu proiecte si cu aptitudini, cu calitati si cu defecte.

Scriu acest comentariu duminica seara. Pina marti, cind dumneavoastra cititi rindurile mele, multe se vor schimba. In zilele care vor urma, dinamica politicii dimbovitene, care va primi un impuls in plus dinspre Cluj, va fi aiuritoare. Directiile in care vor trage partidele politice sub presiunea grupurilor mai mult sau mai putin coalizate in interiorul lor vor fi neasteptate sau, cel putin, erau de neimaginat acum o luna. Cred ca determinant pentru actiunea fiecarui actor politic major in perioada urmatoare este felul in care e in stare sa decripteze optiunea romanilor de la 19 mai. A existat o constanta a tuturor discursurilor de dupa referendum. Toti, dar absolut toti, au folosit abundent cuvintul "responsabilitate". Tocmai de aceea exista pericolul ca lipsa de responsabilitate sa fie constanta actiunii politice in perioada urmatoare. Ca sa nu halucinam, trebuie sa revenim la fapte, sine ira et studio. Mai intii sa spunem ca rezultatul e cit se poate de clar. Trebuie sa fii Ion Cristoiu sa te apuci sa convingi lumea ca 75 la 25 e un scor in care cel care are 25 a cistigat. Dar, slava Domnului, dl Ion Cristoiu e numai unul, asa ca trebuie sa admitem cu totii ca dl Traian Basescu a cistigat coplesitor.

Dupa parerea mea, intreaga procedura de demitere a presedintelui a avut un mare avantaj: l-a aratat pe dl Basescu cit se poate de cuprinzator, cu umbre si lumini, cu proiecte si cu aptitudini, cu calitati si cu defecte. Ultimii doi ani si jumatate, dar mai ales ultimele luni, l-au adus la cunostinta romanilor pe presedintele lor in cele mai mici detalii. Rar a avut loc o alegere colectiva a acestui popor in mai deplina cunostinta de cauza. Pe 19 mai, romanii chiar au stiut ce voteaza. Asadar, victoria dlui Basescu nu e victoria unui produs de laborator politic si nici victoria unei campanii. Nu a invins o imagine, nu a invins un ideal abstract. A invins un om, care a explicat, cit se poate de clar, felul in care vede Romania. Au invins spiritul lui si programul lui: robust, dezinhibat, cu cel mai mare grad de onestitate asumat vreodata pe scena politica. Programul dlui Basescu e cunoscut: schimbarea felului de a fi in politica, justitie independenta, optiune euroatlantica ferma, o democratie vie, activa, in care vocea poporului se aude nu doar o data la patru ani, ci mereu, persistenta in institutiile statului si in creierul politicianului. Oricine se va opune acestui program risca sa primeasca din partea electoratului ceea ce partidele celor 322 au primit simbata. Stiu, este o afirmatie tare. Dar radicalismul acestei concluzii este consecinta faptului ca aceste cinci partide au mers pe o solutie radicala: demiterea dlui Basescu. Provocarile radicale duc, in final, la optiuni radicale.

De partea cealalta, opozitia fata de dl Basescu trebuie, de-abia de acum inainte, sa se construiasca. E nevoie de ea si tocmai de aceea oameni precum liderii de prima linie ai antibasescianismului de pina acum, ca dnii Geoana, Voiculescu, Iliescu sau Tariceanu, trebuie sa plece. In locul lor trebuie sa vina lideri capabili sa opuna autenticitate si intuitie pe masura muntelui de autenticitate si intuitie care este dl Basescu. Altfel, infringerea gastii ad-hoc PC, PSD, PNL, PRM, UDMR va fi un rinjet de hiena impotriva democratiei noastre. Ei au inceput demersul de demitere a dlui Basescu, ei au, acum, principala responsabilitate.

---

Despre autor: