>> Peste jumatate din populatia tarilor in tranzitie se plange ca traieste mai rau decat in 1989.
>> Cele mai negative aprecieri vin din zona fostelor republici iugoslave.
>> Profesorul Daniel Daianu remarca discrepantele existente in cadru
>> Cele mai negative aprecieri vin din zona fostelor republici iugoslave.
>> Profesorul Daniel Daianu remarca discrepantele existente in cadru
>> Cele mai negative aprecieri vin din zona fostelor republici iugoslave.
>> Profesorul Daniel Daianu remarca discrepantele existente in cadrul aceleiasi tari.
majoritatea populatiei din tarile aflate in tranzitie de la economiile planificate de stat la economia de piata nu traiesc mai bine decat in 1989, reiese dintr-un studiu al Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si al Bancii Mondiale. si totusi, concluziile sondajului sunt viciate de faptul ca nu au fost luate in calcul discrepantele uriase atat din punct de vedere geografic, cat si cele existente in cadrul aceleiasi tari, dupa cum remarca analistii economici. Sondajul intitulat "Viata in tranzitie" ("The Life in Transition"), prezentat la reuniunea anuala a BERD, a fost realizat pe un esantion de 29.000 de oameni din 29 de tari europene. Din punctul de vedere al diferentei de varsta, rezultatele studiului arata ca, in general, tinerii tind sa fie mai multumiti decat persoanele in varsta. Aceasta situatie confirma parerile potrivit carora caderea comunismului a afectat in cea mai mare masura pensionarii, care erau obisnuiti cu sustinerea puternica a statului.
Coruptia, problema majora
Majoritatea respondentilor au indicat coruptia ca fiind o problema greu de gestionat si au considerat ca oamenii au acum mai putina incredere in ceilalti si in guvernele care conduc tarile lor decat in perioada de dinainte de 1989. "Doar 15% dintre respondenti considera ca fenomenul coruptiei s-a temperat fata de 1989, in timp ce 67% au indicat o accentuare a coruptiei sau au spus ca aceasta este la acelasi nivel ca in 1989", se arata in raport.
Pe de alta parte, in document se precizeaza ca numai 30% dintre respondenti considera ca viata lor particulara este mai buna acum decat in 1989. Cele mai negative aprecieri asupra bunastarii din prezent comparativ cu perioada de dinaintea tranzitiei au fost facute de catre respondenti din sud-estul Europei, din cauza scaderii semnificative a standardelor de viata din fostele republici iugoslave. Pe de alta parte, aceste rezultate aduc si o nota de optimism. Intrebati daca sunt de acord sau nu ca generatia care se naste acum va avea o viata mai buna decat generatia care este acum matura, o majoritate de 54% dintre respondenti a raspuns pozitiv. Doar 24% dintre subiecti au raspuns negativ la aceasta intrebare.
In alta ordine de idei, sondajul mai arata ca 36% dintre respondenti prefera sa traiasca in democratii, in conformitate cu principiile economiei de piata, iar 10% dintre subiecti, majoritatea persoane in varsta, cu venituri mici si someri, prefera guvernele autoritare si economiile planificate.
Kargazstanul, fata cu Slovenia
Concluziile sondajului ar trebui insa puternic nuantate - este de parere profesorul Daniel Daianu. Un prim argument in sustinerea acestui punct de vedere consta in varietatea de circumstante. "Nu poti compara situatia din Asia Centrala, din Kargazstan, de exemplu, cu cea din Slovenia", ne-a declarat el.
In al doilea rand, trebuie luata in calcul si varietatea existenta intre tarile care deja au aderat la Uniunea Europeana. De exemplu, Slovenia a depasit Portugalia din punctul de vedere al venitului pe locuitor. Nu trebuie neglijate nici diferentele tot mai mari existente in cadrul aceleiasi tari - mai spune profesorul Daianu. El a dat aici exemplul discrepantelor din Romania, dintre Bucuresti si Banat, pe de o parte, si Moldova sau unele zone din Dobrogea, pe de alta parte.
Nu in ultimul rand, Daniel Daianu puncteaza o problema de fond, si anume imposibilitatea de a compara produsele si serviciile existente inainte de 1989 cu cele de acum. "In urma cu 17 ani, exista un singur tip de salam, acela pe care-l gaseai la magazin. Ca sa nu mai vorbim si de costul statului la coada", a precizat profesorul.
Un ultim aspect scos in evidenta de Daianu se refera la dimensiunile economiei subterane, dar si la sutele de milioane de euro trimise de romanii stabiliti in strainatate, de care depind numeroase familii. "In concluzie, analiza mi se pare putin depasita, ea trebuind nuantata", a mai spus Daniel Daianu.
Despre autor:
Sursa: Romania Libera
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.