Zilele fierbinti ale referendumului au silit televiziunile sa programeze informatii si dezbateri cu tema politica in cascada. Cele mai vioaie au fost si de aceasta data canalele de stiri, iar cea mai lenesa televiziunea publica. Urmand un reflex profesional corect, jurnalistii au dorit sa faca mai inteligibile pentru public rigorile unui referendum, miza referendumului declansat de parlamentarii care-l voiau nu suspendat ci spanzurat pe presedinte, mecanismul de vot etc. Constransi de Decizia 369/2007 a CNA care cerea la art.3 ca in cadrul emisiunilor de dezbatere, punctele de vedere pro si contra sa fie reflectate in mod egal, realizatorii au urmat mecanic regula "cate unul de la fiecare partid", producand indirect o disproportie majora intre opiniile "pro" si cele "contra". Moderatorii au avut de transpirat pentru a nu lasa ca emisiunile sa devina niste maidane sub asediul insultelor si acuzelor fara argumente de care politicienii au facut uz din abundenta.
Cum la noi totul a devenit experiment, publicul elector a avut parte in aceasta perioada de spectacolul politic al unor vivisectii in direct, cat si de balciul denigrarilor reciproce pe care nu l-a aplaudat, ci l-a sanctionat prin vot. Pe de alta parte, prestatia mass-media a indicat ca nu e pregatita sa limpezeasca subiectele controversate, ci participa cu voiosie la galagia generala, daca nu chiar mai rau, ia pozitie de o parte a baricadei. Lipsesc expertizele, singurele care ar putea clarifica aspectele "tehnice". In presa romaneasca inca nu se pune pret pe competente, nu sunt intrebati cei care se pricep ci se apeleaza analisti cu statut incert, la comentatori sau editorialisti, alesi de cele mai multe ori dintre jurnalisti. Acestia isi dau cu parerea pe tonuri vehemente, livrand analize fara instrumentar analitic si comentarii conjuncturale, sporind perplexitatea telespectatorului.
S-a vazut in aceste zile diferenta dintre rarii analisti invitati prin studiouri, cu expertiza in stiinte politice sau sociologie, si jurnalistii investiti nejustificat cu titulatura de "analist". Ca sa nu mai vorbim de prestatia unor oameni politici neinitiati in terminologia politica de baza. Prima diferenta este inconsecventa si lipsa de proprietate a termenilor: cand "analiza" o face un nepriceput, ai mereu impresia ca se contrazice si ca n-ai inteles nimic. Analistul politic nu e chemat sa exprime o parere, ci sa intoarca pe toate partile un fenomen, sa-l despice, sa-l explice, sa prevada consecintele. Comentatorul exprima un punct de vedere pornind de la fapte, date, informatii. Comentatorului neavizat ii lipseste rigoarea criteriilor, iar deformarea faptelor este frecventa. Cand insa comentatorul sau analistul nu este altceva decat un slujbas tocmit sa acrediteze o imagine anume, sa induca un mesaj obligatoriu, atunci suntem in plina frauda deontologica. Adica pe Antena 3.