Saptamana trecuta, pentru a sasea oara, Tribunalul Bucuresti a fost nevoit sa amane judecata, pe motiv ca inculpatul Sorin Pantis nu a avut avocat. Instanta a stabilit un nou termen pentru data de 13 iunie. Din octombrie anul trecut, dosarul Rompetrol bate pasul pe loc. Inceperea judecarii dosarului a fost amanata ba din motive procedurale, ba de lipsa aparatorului inculpatului Sorin Pantis, ba deoarece unii dintre inculpati au cerut timp pentru angajarea de avocati. Rosca Stanescu, de exemplu, nu s-a prezentat la niciun termen. Dinu Patriciu a fost trimis in judecata in dosarul Rompetrol sub acuzatiile de delapidare, spalare de bani, asociere in vederea sa- varsirii de infractiuni, manipularea pietei de capital, dezvaluire de informat ii privilegiate si initierea sau constituirea unui grup de criminalitate organizata. In acelasi dosar, au mai fost deferiti justitiei vicepres edintele Rompetrol Olanda, Alexandru Bucsa, jurnalistul Sorin Rosca Stanescu, directorul Direc- tiei Generale a Bugetului de Stat din cadrul Ministerului Finantelor Publice, Petrica Grama, Florin Aldea, Cerasela Rus, fostul ministru al Comunicatiilor, Sorin Pantis, Paul Miclaus, presedintele CNVM, Gabriela Anghelache, precum si seful Corpului de control al CNVM, Elena Albu. Cercetarea penala a inceput in dosarul Rompetrol din martie 2005, iar punctul culminant a fost atins pe 26 mai 2005, cand, dupa o audiere de cateva ore, Dinu Patriciu a fost retinut si, dupa 20 de ore, eliberat. Cu catu- sele la maini, Patriciu a izbucnit in plans pe treptele Parchetului si a implorat, ud de lacrimi, sa fie la- sat sa fie capitalist!. Viziunea despre capitalism a lui Patriciu este tributara insa stilului smuls, procurorii contabilizand un prejudiciu de aproape 20 de mii de miliarde de lei vechi adus bugetului de stat de catre inculpatii din dosarul Rompetrol. Dinu Patriciu este suspectat de tranzactionarea frauduloasa a ac- tiunilor Rompetrol prin manipularea pietei bursiere, in aprilie 2004, dar si de delapidare si inselaciune in dauna statului roman. Un tun de exceptie a fost creanta Libia. Statul roman s-a constituit in parte civila pentru 85 de milioane de dolari, intentionand sa recupereze de la Rompetrol suma pe care societatea si-a insusit-o prin valorificarea creantei externe din Libia. Ancheta Parchetului arata ca Dinu Patriciu - in calitatea sa de administrator la SC Rompetrol SA – si-a insusit, in perioada septembrie 1999 - noiembrie 2001, suma de 85 milioane USD, izvorata din Acordul EPSA si cuvenita bugetului de stat, pe care a traficat-o in interesul Rompetrol International Ltd. si The Rompetrol Group BVB Olanda. La fapta de delapidare, se adauga si infractiunea de spalare de bani, deoarece acesta a transferat succesiv fondurile SC Rompetrol SA, suma de 85 milioane USD, pe care le administra in baza Acordului EPSA, prin incheierea de contracte de cesiune de creante, imprumut si novatie intre firmele din cadrul grupului Rompetrol, cu intentia de a ascunde si disimula originea ilicita a acestora. Patriciu a recurs la scheme financiare complexe, prin care milioane de dolari au fost plimbate pe ruta Spania- Romania-Olanda-Insulele Virgine- Romania, prin tot felul de contracte de cedare de creanta sau de novatie, dupa care au fost folosite ca investitie in cadrul Rompetrol. Patriciu si-a insusit, ilegal, milioanele de dolari investite de regimul Ceausescu in petrolul libian. Acesti bani reprezentau investitia statului roman inainte si dupa 1990, prin intermediul SC Rompetrol SA, in operatiunile de explorare, dezvoltare si exploatare a zacamintelor de petrol din Libia. In 1985, specialistii Rompetrol, pe atunci firma de stat, au descoperit in Libia cel mai mare zacamant de petrol din nordul Africii (si unul dintre cele mai mari din lume), cu rezerve evaluate la doua miliarde de barili. Zacamantul a fost explorat de romani, cu acordul Libiei, pana in 1992, cand, brusc, conducerea de atunci a firmei si guvernul de la Bucuresti au decis sa caute un cumparator pentru toata afacerea din Libia. Ca urmare, s-a semnat in 1993 un contract de cedare a zacamantului catre firma spaniola Repsol (care a intrat in parteneriat cu Total si OMV). Contractul de cedare a zacamantului catre Repsol a fost usurat de catre Doru Laurian Badulescu, director in Rompetrol, ulterior senator PSD si presedinte al CJ Ilfov, dar si… investitor in grupul Rompetrol, trecut in mainile lui Patriciu.
Spalare de bani marca Patriciu
Repsol urma sa achite aproape 85 milioane USD redevent e din exploatare catre statul roman, esalonate pe mai multi ani, insa banii nu au mai ajuns niciodata in trezoreria Ministerului de Finante. Doar prima plata, de 32,8 milioane de marci germane, efectuata de Repsol in ianuarie 1995, a ajuns la bugetul statului. Spaniolii mai aveau de achitat inca 75 de milioane. Compania Rompetrol a fost privatizata, si sase ani mai tarziu, in 1999, Dinu Patriciu - devenit proprietar al acesteia - nu a mai agreat prevederile care il obligau sa vireze la stat banii de la Repsol. Dimpotriva, Patriciu a incasat fraudulos milioanele de dolari de la Repsol ce ar fi trebuit virate bugetului de stat. Pentru a pacali Fiscul, Patriciu a pus la punct schema prin care banii respectivi au trecut dintr-un cont in altul pe ruta Olanda-Insulele Virgine-Elvetia, pentru a se reintoarce, spalati, in Romania. La data de 14 decembrie 2000, in calitate de reprezentant al Rompetrol SA Bucuresti, Patriciu a incheiat un protocol prin care cesiona creanta Repsol in favoarea firmei The Rompetrol Group B.V. Olanda, reprezentata de partenerul sau, George Philip Stephenson. Contractul a fost semnat o luna mai tarziu, in ianuarie 2001, Rompetrol SA Bucuresti cedand catre The Rompetrol Group B.V. Olanda, cu doar 35 de milioane de dolari, creanta ramasa, de 75 de milioane de dolari, pe care o avea impotriva Repsol. Patriciu a reusit pe de o parte sa fenteze Fiscul, incasand banii veniti de la Repsol. Cum tot el se afla si in spatele The Rompetrol Group B.V. Olanda, s-a ales in conturi cu 40 de milioane de dolari in urma preluarii creantei Repsol. In noiembrie 2001, pentru a se pierde si mai mult urma banilor de la Repsol, Patriciu, prin Rompetrol SA Bucuresti, a incheiat un contract de novatie cu o alta firma, tot a lui, Rompetrol International LTD, din Insulele Virgine. Obiectul acestui nou contract l-a constituit plata a 15 milioane de dolari din totalul de 35 de milioane, atat cat ar fi trebuit sa achite The Rompetrol Group B.V. Olanda pe cesiunea de creanta. Cele 15 milioane veneau tot din Olanda. Din toate aceste contracte si aranjamente, Rompetrol SA Bucuresti a reusit sa aduca inapoi in Romania, curatati, 35 de milioane de dolari. Acestea sunt doar o parte a combinatiilor lui Patriciu. Vom prezenta rand pe rand si celelalte scheme de fraudare ale capitalistului pe stil nou Dinu Patriciu.