Istoricul Stelian Neagoe a lansat la Editura Machiavelli enciclopedia "Oameni politici romani". "Prins in vraja lecturii, cititorul uita ca, in fapt, consulta un dictionar si crede ca parcurge o lucrare literara", scrie academicianul Florin Constantiniu despre acest volum, iar prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu apreciaza "orizontul larg in abordarea si interpretarea activitatii personajelor (in numar total de 333) care populeaza enciclopedia" .     Florin Constantiniu si Gheorghe Buzatu apreciaza enciclopedia realizata de Stelian Neagoe, pe care o recomanda cititorilor Jurnalului National si nu numai, prin intermediul unor recenzii.     "Masivul volum al istoricului Stelian Neagoe, «Oameni politici romani» (Bucuresti, Ed. Machiavelli, 2007, 898 p.) trebuie evaluat pe doua coordonate: locul pe care il va ocupa in literatura de specialitate si raspunsul oferit orizontului de asteptare al marelui public cititor. O istoriografie a€” i-am spune a€” respectabila dispune intotdeauna, alaturi de editiile de surse, de marile sinteze consacrate problemelor fundamentale si personalitatilor ilustre, si de instrumente auxiliare, de lucru, precum bibliografiile, enciclopediile, dictionarele etc. Asa cum remarca spiritual marele bizantinist german Franz Dölger, de regula, "regii sintezelor", altfel spus marii istorici, al caror nume este asociat de ample expuneri ale istoriei nationale sau universale, privesc altitudinar a€” de sus a€” spre instrumentele de lucru, realizate de confrati cu o notorietate mult mai mica, punand o distanta intre "aristrocratia" istoriografiei si "palmasii" ei. Si totusi fara aceste instrumente de lucru marile sinteze nu se pot elabora.     Domnul Stelian Neagoe, in foarte bogata-i activitate de istoric, s-a infatisat in multiple ipostaze, de la editorul de izvoare documentare sau memorialistice pana la lucrari axate pe marile probleme ale trecutului romanesc. A inteles din propria experienta cat de necesar era un instrument de lucru care sa ofere atat specialistului, cat si cititorului obisnuit informatia necesara despre oamenii politici ai Romaniei moderne si contemporane. Cu documentatia stransa de-a lungul "ostenelilor de istoric" a€” pentru a relua o formula a lui N. Iorga a€” a oferit in volumul prezentat aici 333 de biografii ale oamenilor politici romani, din a doua jumatate a secolului al XIX-lea pana in zilele noastre", scrie academicianul Constantiniu.       PARTICULARITATI. In opinia sa, ceea ce particularizeaza volumul domnului Stelian Neagoe este maniera de prezentare a vietii oamenilor politici inclusi in Enciclopedie. "In lucrarile cu acest profil, studiile, faptele, demnitatile etc. sunt insirate concis, ca intr-o fisa a serviciului de cadre/personal. Domnul Stelian Neagoe nu este insa numai un istoric, dar si un iubitor a ceea ce Iorga numea "frumusetea in scrierea istoriei". Foarte multe din articolele Enciclopediei sunt medalioane biografice cu un ales vestmant literar, altfel ca, prins in vraja lecturii, cititorul uita ca, in fapt, consulta un dictionar si crede ca parcurge o lucrare literara. Serviciul pe care volumul domnului Stelian Neagoe il va aduce specialistilor a€” istorici si politologi, cu precadere a€” ca si publicului iubitor de cultura este greu de cuprins in cuvinte. «Oameni politici romani» apare intr-o perioada cand zilnic se vorbeste de necesitatea "reinnoirii clasei politice romanesti".       Bine! Dar cum? Votul uninominal nu poate naste peste noapte oameni de stat, patrioti integri, inteligenti, culti. Parcurgand Enciclopedia domnului Stelian Neagoe mi-am confirmat a€” pentru a cata oara? a€” impresia ca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea si pana astazi clasa politica romaneasca a fost intr-un necontenit declin. Generatia pasoptista a€” fauritorii Romaniei moderne a€” raman, cred eu, treapta cea mai de sus a elitei noastre politice, pentru ca, apoi, succesorii lor sa coboare din treapta in treapta pana la ceea ce regele Mihai I a numit deunazi atat de corect, concis si colorat "tigania" vietii noastre politice. Volumul domnului Stelian Neagoe nu este numai o carte de istorie, ci si una de invatatura, in intelesul unei meditatii asupra destinului natiunii romane. Pentru ca, sa nu uitam, clasa politica este o parte a natiunii si oglinda ei. Ceea ce este ea, in bine si in rau, suntem si noi", afirma academicianul Florin Constantiniu.         NECESITATEA UNEI ENCICLOPEDII. La randul sau, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu apreciaza aparitia enciclopediei lui Stelian Neagoe ca fiind "o realizare care trebuia sa vina". "Dintre istoricii romani de azi putini sunt aceea care, precum Profesorul Stelian Neagoe, nu mai au nevoie de vreo recomandare. Nici in lumea specialistilor, nici in randul opiniei publice. Este si normal, cat timp este in discutie un istoric cu opera care a imbratisat varii domenii, a defrisat importante arhive si domenii si - nu in cele din urma, daca nu cumva in prima ordine - a valorificat numeroase si vaste monografii si sinteze, colectii de memorii, documente si cronologii. Iar aceasta intr-o vreme cand, inainte de 1989, ne incurajau cu dizidenta de sertar, pentru ca mai apoi sa-si etaleze merite care le lipseau, rastimp in care Profesorul Stelian Neagoe si-a amplificat in chip incredibil preocuparile istoriografice, atestand originalitate in abordari si un curaj remarcabil in tratarea si expunerea temelor considerate, de regula, «dificile» (?!), in afirmarea categorica a adevarurilor descoperite. Ceea ce, trebuie sa consemnam, i-au atras pretuirea si admiratia cititorului de istorie, de regula constant, bine informat in materie, pretentios si dispus dialogului liber si deschis.     Astfel ca prestigiul Profesorului, care a provocat, si continua s-o faca, suficienta invidie, inlauntrul si, culmea!, chiar in afara breslei, devine lesne explicabil, fiind si motivat, dat fiind ca se bazeaza pe fapte, vreau sa zic pe opera, nicidecum pe campanii mediatice sau aranjamente de culise (vezi, despre Profesor, volumul Omagiu istoricul Stelian Neagoe, Bucuresti, 2003, 426 pagini). Ca sa dau un exemplu, ma intreb si-l intreb pe cititor: cine nu-l cunoaste pe profesorul Stelian Neagoe - fondatorul si directorul Casei de presa Machiavelli ori, mai cu seama, pe editorul unor volume memorialistice remarcabile purtand semnatura lui N. Iorga, I. G. Duca, Octavian Goga, Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman, Grigore Gafencu, Ion Nistor, Ion Gheorghe sau, in chip cu totul deosebit, Constantin Argetoianu, cu cele 18 volume deja valorificate intre 1991 si 2003.     Profesorul s-a preocupat de aparitia in limba romana a monografiei clasice privind relatiile germano-romane dintre 1938 si 1944, datorata marelui istoric german Andreas Hillgruber, ceea ce nu l-a impiedicat sa studieze, cu temeinice rezultate, "Istoria Unirii Romanilor" (I-II), "Istoria politica a Romaniei" 1944-1947, oferindu-ne concomitent o cronologie - "Istoria Guvernelor Romaniei" (1859-1999) si o "Enciclopedie a istoriei politice a Romaniei", 1859-2002. Intr-un asemenea context, aparitia masivului volum Oameni politici romani. Enciclopedie (Bucuresti, Editura Machiavelli, 2007, 897 p.), asupra caruia ne propunem sa staruim in continuare, nu reprezinta, defel, o surpriza, ci o realizare care trebuia sa vina, sa acopere un gol in opera stiintifica a profesorului Stelian Neagoe. Cu atat mai bine si mai natural, cu cat Enciclopedia atesta calitati indubitabile, demne de prestigiul autorului", noteaza profesorul Buzatu.         CALITATI. "Fiind in discutie avantajele Enciclopediei, credem ca se impune, inainte de orice, sa retinem unele elemente esentiale, deloc putin numeroase, si anume: originalitatea demersului stiintific al autorului, intemeiat pe o vasta bibliografie si adeseori, un caz mai rar, pentru lucrari de asemenea natura, pe ample cercetari in arhivele interne; orizontul larg in abordarea si interpretarea activitatii personajelor (in numar total de 333) care populeaza enciclopedia; obiectivitatea si detasarea in expunere, sistematizarea si structurarea fericita a materiei; preocuparea pentru detaliile pe deplin semnificative, randuirea si tratarea lor ordonata, sistematica, logica si convingatoare; stilul ales si placut care indeamna pe cititor la lectura; in sfarsit, la urma, dar nu si cel mai lipsit de semnificatie, autorul a imbinat in chip placut si cu excelente rezultate analiza cu sinteza, elemente absolut necesare in lucrari de asemenea gen, iar vocile inserate (unele, veritabile micro-monografii) si portretizarile personalitatilor prezente in enciclopedie se dovedesc inspirate, veridice si categorice, in ciuda dificultatii, recunoscute, a multora dintre problemele cu care s-au confruntat ori pe care le-au infruntat «eroii» aflati sub lupa istoricului.     In context, precizam ca Enciclopedia dispune de o ampla si lamuritoare Prefata, din care aflam preferinta autorului pentru oamenii politici din cuprinsul secolelor al XIX-lea - al XXI-lea, mai precis, pentru aceia care «intr-un fel sau altul au marcat evolutia societatii moderne si contemporane romanesti». Din cauza unor probleme financiare legate de editarea unei enciclopedii de proportii, ne asigura autorul, «a trebuit sa ne limitam la figurile politice cu totul reprezentative care au contribuit substantial la procesul de faurire a Romaniei si i-au asigurat devenirea in timp si spatiu pana in zilele noastre».     Celor 333 de figuri politice retinute le sunt consacrate aproximativ 750 de pagini, intemeiate pe o bibliografie ampla si sistematizata, succedata de o suma de anexe absolut necesare (in ordine, listele sefilor de stat si de guverne, ale liderilor partidelor politice sau ale camerelor legislative, ale titularilor ministerelor de Interne si Externe si, in sfarsit, ale domnilor si voievozilor tarilor romane).     Consider ca autorul, preocupat permanent de... dreapta judecata a «eroilor» sai, dispusi, in chip normal, alfabetic in volum, le-a rezervat tuturora spatii grafice echitabile, ori le-a destinat comentarii pe ma-sura. Nefiind posibil sa intram in detalii, vom retine - pentru a incuraja pe cititorul dornic sa-si aproprie Enciclopedia - cateva exemple. Asa, de pilda, nu este o surpriza ca la loc de cinste se situeaza, numeric si ca spatiu, «dinastia» Bratienilor (Constantin, Constantin I. C., Dumitru C., Ion C., Vintila I. C. si Vintilica, Ion/Ionel I. C. si Gheorghe I.,), in total, aproximativ 30 pagini, penultimul, in cinci randuri sef de guvern, beneficiind, meritat, de toata lauda: «Pentru intreaga sa opera de claditor al Romaniei Mari - pe care a rostuit-o la standarde europene - , pentru providentialul sau noroc ce s-a rasfrant atat de benefic asupra tarii sale, Ion I. C. Bratianu (1864-1927) este cel mai mare om politic si barbat de stat al romanilor din toate timpurile...     Cum am putea sa incheiem mai bine... decat facand loc patrunzatoarei caracterizari ce i-a facut-o ministrul Frantei pe langa Guvernul razboiului intregirii nationale, contele de Saint-Aulaire: «Excela prin a castiga fara sa-si faca dusmani. Viitorul apropiat mi-a descoperit in el cele mai inalte calitati, care il fac unul din marii oameni de stat ai generatiei sale, mult mai mare decat cei trei mari: Wilson, Lloyd George, Clemenceau. Nimic mai natural: la tari mici, oameni mari» (p. 112-113)."       A.I. CUZA "Alexandru Ioan Cuza a avut o Domnie scurta, de nici sapte ani de zile, dar plina de mari impliniri pe plan extern si intern. Domnitorul Unirii a prezidat cu ravna si pricepere crearea Statului national roman modern"   Stelian Neagoe,Doctor in istorie BARBU CATARGIU "Tanarul om politic n-a avut insa reticente in critica strambatatii, precum «afacerea Trandafilof» sau modifi-carea «regimului dotal»"   Stelian Neagoe, Doctor in istorie P.P. CARP "Caustic, mereu in ofensiva, afirmand, si nu justificand - oratorul Carp era temut atat de adversarii politici national-liberali, cat si de propriii tovarasi de crez conservator"   Stelian Neagoe,Doctor in istorie   CAROL I "Regele Carol a fost un protector al culturii nationale. A creat fundatii,a sprijinit initiativele tiparirii unor opere fundamentale ale gandirii si creatiei romanesti"   Stelian Neagoe,Doctor in istorie MARESALUL ANTONESCU. Profesorul Buzatu remarca totodata ca "nu scapa atentiei si unei juste pretuiri, bineinteles, Maresalul Ion Antonescu, de la a carui nastere se vor implini in curand 125 de ani (1882-1946): «Cazul Maresalului Antonescu are unele similitudini cu cel al lui Alexandru Marghiloman. Diferenta este ca destinele Romaniei Mari erau pe atunci (in epoca primului razboi mondial) diriguite de un Ionel Bratianu, pe cand la 1946 Romania mutilata era sub garbaciul sovietic, manuit salbatic de emulii de pe cheiurile Dambovitei...     In privinta fostului Conducator al Statului roman, Ion Antonescu, «judecata oamenilor»si-a dat verdictul si sentinta a fost de mult executata. Este, prin urmare, un nonsens sa cauti astazi sa culpabilizezi un intreg popor roman - recunoscut pentru secularele sale sentimente de toleranta - in numele catorva factori responsabili si al zelosilor lor executanti, carora, in posteritate, nu le-a mai ramas decat «judecata lui Dumnezeu». Remember! «Da, asta da... Omul aflat sub vremi, supus greselilor, Maresalul Antonescu, isi va afla totdeauna locul - cu toate ale sale - in istoria romanilor»(p. 26-27)". Gheorghe Buzatu isi incheie pledoaria pentru acest volum afirmand: "Cititorul, netagaduit, a concluzionat: enciclopedia «Oameni politici romani», aparuta sub semnatura profesorului Stelian Neagoe, trebuie citita, nicidecum povestita!".       IPOSTAZE "Domnul Stelian Neagoe, in foarte bogata-i activitate de istoric, s-a infatisat in multiple ipostaze, de la editorul de izvoare documentare sau memorialistice pana la lucrari axate pe marile probleme ale trecutului romanesc. A inteles din propria experienta cat de necesar era un instrument de lucru, care sa ofere atat specialistului, cat si cititorului obisnuit informatia necesara despre oamenii politici ai Romaniei moderne si contemporane"   academician Florin Constantiniu       VALOARE "Dintre istoricii romani de azi, putini sunt aceia care, precum profesorul Stelian Neagoe, nu mai au nevoie de vreo recomandare. Nici in lumea specialistilor, nici in randul opiniei publice. Este si normal, cat timp este in discutie un istoric cu opera care a imbratisat varii domenii, a defrisat importante arhive si domenii si - nu in cele din urma, daca nu cumva in prima ordine - a valorificat numeroase si vaste monografii si sinteze, colectii de memorii, documente si cronologii"   prof. univ. dr.Gheorghe Buzatu