Popor intoxicat, manipulabil, care isi cauta un dictator“. „La tepe cu nenorocitii de patricieni. Sa fie executati!“ „Asteptam dezvaluiri socante despre Basescu, despre ce-au facut pedistii prin ministere. Acum, sa vedem de unde ne da Basescu lapte si miere, scoli de nivel european, pensii.“ „Cei 322 sa plateasca pentru banii cheltuiti aiurea“. „A candidat cu sine insusi si n-a strans decat o treime din voturi“. Suporterii si contestatarii primului suspendat al tarii continua sa se certe pe forumurile ziarelor cu pasiunea cu care se injurau, in 1992, sectantii pro si anti-Iliescu. Cine are dreptate? Ca intotdeauna in istorie, tabara invingatorilor! Din fericire, alegerile democratice nu sunt definitive: trece vremea, preferintele electoratului se schimba, iar adevarul „absolut“ reintra in posesia adversarului. In cazul referendumului din 19 mai, lucrurile se complica fiindca nu este clar cine cu cine s-a luptat. In principiu, ambele parti au aparat idei. Parlamentarii au atacat in numele democratiei. Orice afron t la adresa Constitutiei trebuie sanctionat pentru ca toleranta lasa cale libera dictaturii. Oricat de mult l-ar iubi masele pe un lider, simpatia nu poate tine loc de lege. Daca Mussolini si Ceausescu puteau fi sanctionati de Parlament, popoarele lor n-ar fi suferit, spun constitutionalistii. Basescu n-a promis lapte, miere sau pensii, ci dreptate. Curat constitutional, da' umflati-l, cam asta i-a fost mesajul.

Evident ca, in spatele liniilor, stau interesele fiecarei grupari. Greu de crezut ca electoratul vede in Basescu un sfant care a trait 16 ani in politica doar cu apa plata si chifle cumparate in direct de la supermarket.