Nu demult, intr-o seara, am auzit o voce cunoscuta. Nu stiam cine vorbea. Dar cand a inceput sa cante, am recunoscut-o imediat. Era Margareta Paslaru. Dupa cateva zile, in plimbarea mea cotidiana pe Soseaua Kiseleff, am intalnit-o. Bineinteles ca n-am pierdut prilejul sa-i solicit un interviu. A venit la mine acasa. Sunt sigur ca in aceeasi seara tot blocul stia ce vizita simandicoasa am primit. Actiunile mele printre ceilalti locatari au crescut simtitor.

- N-o luam de la ‘48... Ce faci acum?
- Continui consultatiile artistice in cadrul Centrului National de Arta „Tinerimea Romana". Apoi, compozitorul Aurel Manolache m-a invitat in juriul preselectiei festivalului „Mamaia Copiilor", dupa care sunt asteptata la Baia Mare, Iasi si Sibiu, pentru sesiuni de autografe pe noul CD. Printre picaturi, scriu o carte in care prezint aspecte pe care publicul inca nu le stie.
- Dar la Radio?
- La invitatia realizatorului Cezar Andrei recapitulez cei 47 de ani de activitate, serial difuzat la Romania Actualitati, in fiecare luni seara. Dar pe categorii: muzica – slagare lansate de mine, apartinand unor compozitori cunoscuti sau mai tineri, compozitii proprii, muzica si text, ori inspirata de poeti remarcabili. De asemenea, melodii internationale cu texte adaptate sau in limba respectiva si un omagiu adus maestrului Sile Dinicu, sub bagheta caruia am inregistrat sute de melodii.
- Pe cine consideri principalul tau maestru intr-ale muzicii?
- De la compozitorul George Grigoriu am invatat enorm, mi-a incredintat aproximativ 30 de piese, slagare pe disc, la radio, TV, si in film. Temistocle Popa si Radu Serban l-au urmat, oferindu-mi piese inspirate, alaturi de 42 de compozitori. Iar cea care m-a sfatuit sa abordez si muzica populara a fost neuitata Maria Tanase. Dansa urma sa interpreteze un rol din "Opera de trei parale". Din pacate, destinul a impiedicat-o sa mai apara in momentul premierei.
- Vei aminti, in serialul radiofonic, si de activitatea teatrala, presupun.
- Desigur. Cum as putea uita emotia clipei cand maestrul Liviu Ciulei m-a propus pentru rolul lui Polly? Ca sa nu mai vorbesc de partenerul meu de atunci, marele Toma Caragiu, in rolul lui Mackey-Sis. Fusese adus special de la Ploiesti.
- Dar Televiziunea?
- Aceasta a fost si este marea mea iubire, dupa Radio. A inceput in momentul cand m-au descoperit Ileana Pop si cu regizorul Vlad Batca. Ei m-au prezentat lui Valeriu Lazarov. Apoi am lucrat cu Paul Urmuzescu, cu Titus Munteanu, cu Alexandru Bocanet, Vornicu si cu multi altii.
- Printre acestia m-am aflat si eu.
- Da. N-am uitat scenetele cu Stela Popescu si Vasilica Tastaman si cate altele. De altfel, pasiunea pentru televiziune m-a urmarit si peste Ocean. Numai ca nu mai doream sa ma aflu in fata camerei de luat vederi, ci indaratul ei, promovandu-i pe altii. Am invatat sa filmez, am deprins montaj digital. Ca regizor, scenarist, operator si monteur, am lucrat la o statie regionala din Summit. Mi-am creat si propria casa de productie, "M" Soul productions.
- Ai obtinut multe premii: de doua ori Telly Awards in Cincinati - Ohio; The Comunicator Award of Distinction for "Forever Music" in Arlington – Texas, in 2004 etc. Astept si o emisiune difuzata in Romania, pe care s-o realizezi tu.
- Marturisesc sincer ca ideea este foarte tentanta.
- Ai facut si teatru si film. Care ar fi rolul preferat pe care
l-ai juca acum?
- Rolul pe care chiar il si traiesc. Acela de sfatuitor artistic, impartasindu-mi experienta tinerilor, participand la diverse actiuni umanitare. Toate drepturile mele de autor si interpret de pe urma vanzarii discurilor, chiar si acesta din urma, C.D-ul "Margareta for ever", sunt cedate Crucii Rosii Romane, a carei membra de onoare sunt. O vreme mergeam si citeam basme copiilor de la Spitalul Grigore Alexandrescu. Le alina suferintele. Voi merge din nou la ei. Am vizitat si case ale copiilor din tara. Ideea mea este ca micutii trebuie deprinsi nu numai sa astepte daruri, dar sa fie indrumati sa produca mici lucruri de mana, sa picteze, sa tricoteze, sa cultive legume si flori, care apoi sa fie vandute in licitatii cu caracter umanitar. In Statele Unite am avut initiativa sarbatoririi, la 1 iunie, a "Zilei Internationale a Copilului". Ideea a fost imbratisata de multe personalitati si pusa in aplicare.
- O tanara interpreta mi-a spus ca ia lectii cu tine.
- Da, la Tinerimea Romana, din strada Guttemberg 19, unde Voicu Enachescu ne-a oferit conditiile, ofer consultatii artistice acelor tineri cantareti care doresc sa se perfectioneze. Lectiile au loc in fiecare luni si joi si sunt absolut gratuite.
- Se vorbea in Romania ca in America ai avut o Galerie de Arta.
- Nu am avut. Am fost asistent director la Martin Lawrence Gal.
- Esti de o vreme destul de indelungata in Romania. Ramai aici, sau…?
- Am doua domicilii. Unul este la New York, unde este fiica mea, Mariuca. Sunt foarte mandra de ea. Are un masterat in literatura comparata, dar cum din asta nu se poate trai, are si unul in consultanta financiara. Chiar lucreaza cu succes in domeniul investitiilor.
- Dar Margareta Paslaru va mai canta?
- Deocamdata, nu. Nu am starea. Disparitia destul de recenta a sotului meu iubit a provocat o rana sufleteasca dureroasa, care ma impiedica sa apar in fata microfonului. Insa continui sa compun.
- Dar in viitor?
- Poate!