Distrugerea flotei maritime romanesti s-a realizat prin falsificarea unor documente semnate de presedintele Traian Basescu. Acest lucru reiese din documentele intocmite si inaintate in toamna lui 2002 presedintelui tarii de atunci, Ion Iliescu, de catre procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, Ioan Amarie. Raportul procurorului general mentioneaza toate amanuntele implicarii lui Traian Basescu in "Dosarul Flota", incepand cu prejudiciul de peste 300 de milioane de dolari, dar si documentele emise abuziv de acesta in calitate de ministru al Transporturilor.
Fostul sef al procurorilor anticoruptie a precizat ca intreaga afacere a fost initiata de Traian Basescu impreuna cu Calin Marinescu zis "Shogunul", la inceputul anului 1990. Ulterior, afacerea a fost preluata integral de catre actualul presedinte, care la vremea respectiva detinea diferite functii: secretar de stat si ministru al Transporturilor. Basescu si-a asumat, ilegal, si functia de director/presedinte al Board of Directors, al societatii mixte Petroklav din Bahamas. El a indeplinit, in acelasi timp, si functia de ministru al Transporturilor. Din raportul lui Amariei reiese ca Traian Basescu, secretar de stat, ajuns, dupa alegerile din mai 1990, ministru al Transporturilor, nu avea abilitatea legala si nici un mandat expres, aprobat de Guvernul Romaniei, condus la vremea respectiva de Petre Roman, asa cum prevedea legislatia de atunci, pentru angajarea autoritatii statului roman la realizarea asocierii cu partener privat in strainatate. Si cu atat mai putin pentru semnarea de documente, pe baza carora a negociat si apoi s-a aprobat singur presedinte al societatii din Bahamas.
"Implicarea lui Traian Basescu apare inca din anul 1991 cand a semnat impreuna cu Calin Marinescu o scrisoare de intentie incheiata cu unul dintre departamentele din cadrul Torvaid Klaveness Group - Norvegia, Klaveness Chartering. Cei doi s-au angajat sa constituie o societate mixta Petroklav Inc. Bahamas, avand obiectivul de activitate management, retehnologizare si operare a navelor maritime romanesti. (...) Scrisoarea de intentie a fost semnata in Norvegia de Basescu in calitate de sef al Departamentului Marinei Civile din cadrul Ministerului Transporturilor si de Marinescu in calitate de director general al CNM Petromin SA. Nu rezulta din probele administrate ca Basescu ar fi avut vreo aprobare sau mandat al vreunei autoritati ierarhice romane" a precizat in documentul transmis lui Ion Iliescu fostul procuror sef al PNA.
Guvernul Roman pacalit de Basescu
Scrisoarea de intentie mentionata mai sus s-a materializat intr-un contract de constituire a societatii mixte Petroklav Inc. Bahamas. Acest document continea si o clauza, si anume aprobarea ei de catre Guvernul Romaniei, cerinta care nu s-a realizat niciodata, desi contractual a intrat in derulare prin preluarea in managementul Petroklav Inc. Bahamas a cinci nave romanesti - Balota, Baneasa, Barbosii, Comanesti si Carbunesti.
Dupa aceasta etapa, au fost infiintate o serie de societati mixte, printe care si Petromin Overseas Inc cu 15 companii subsidiare. "Nici in privinta acestor noi societati mixte nu a fost indeplinita cerinta de constituire prin hotarare de guvern. Demersurile in aceasta privinta ii reveneau in sarcina lui Traian Basescu in calitate de minsitru al transporturilor. Sub acest aspect invocam si falsificarea unor acte normative pentru evitarea solicitarii hotararii de guvern - raporta presedintelui tarii de atunci procurorul general, Amarie. Din rechizitoriu reiese ca Traian Basescu a emis la un ordin numerotat <<1349>> care nu a fost inregistrat si gasit la Ministerul Transporturilor, iar exemplarul gasit numai la Petromin ordona numirea membrilor Consiliului Imputernicilor Statului (CIS) si precizeaza ca acestia isi desfasoara actvitatea potrivit dispozitiilor legale, cu adaugire vizibila "in baza atributiilor din regulament. In realitate, conform legislatiei in vigoare la data respectiva CIS trebuia sa functioneze doar pe baza statutului aprobat prin acest act normative.
In "regulamentul" conceput de Basescu, a aparut un pasaj prin care conducerea Petromin avea dreptul de a hotarare cu "privire la infiintarea si desfiintarea de suscursale, filiale si agentii situate in tara si in strainatate", respectiv dreptul de hotarare cu "privire la asocierea cu alte personae juridice din tara si din strainatate", atributii inexistente in legislatia in vigoare la data respectiva, adica statutul Petromin adoptat prin HG 19/1991.
Basescu a vandut 15 vapoare cu 15 dolari
Imediat dupa infiintarea puzderiei de firme prin Bahamas si Liberia, Basescu a emis Ordinul 457/1992 prin care acorda dreptul de arborare a pavilionului roman navelor Barbunesti, Bobalna, Balota, Bicaz, Barlad, Callatis, Breaza, Baia de Arama, Baia de Cris, Bujoreni si 22 Decembrie proprietate peste noapte a companiilor subsidiare.
In aceeasi zi, Petromin a solicitat Capitaniei Portului Constanta transferul navelor din proprietatea sa, in proprietatea societatilor subsidiare din Liberia. Capitania Portului la randul ei a transmis cererea catre Inspectoratul de Stat al Navigatiei Civile avand anexate ordinal semnat de Basescu, copia notei de vanzare (Bill of Sale) in care este mentionat ca navele au fost vandute cu un dolar bucata.
In practica maritima internationala, vanzarea unei nave se face pe baza unui contract de vanzare-cumparare numit Memorandum of Agrement si nu pe baza notei de vanzare.
De asemenea, din dosarul instrainarii celor 15 nave au lipsit acte precum factura comerciala (Invoice), declaratia vamala si declaratia de incasare valutara.
Vase sub doua pavilioane
In graba tranzactiei, ordinele lui Basescu bat cap in cap.
Astfel, cu doar cateva zile inainte sa fie vandute navele mentionate mai sus pentru o parte din ele (Carbunesti, Bobalna si Borzesti) fostul ministru al Transporturilor de atunci a aprobat arborarea pavilionului Liberian "pe perioada necesara rambursarii unui credit de 45 de milioane de dolari acordat Petromin". In realitate, aceasta suma nu a ajuns niciodata la Petromin, ci a disparut in conturile Petromin Overseas Inc. Liberia. Conform legislatiei autohtone si a reglementarilor maritime internationale, arborarea atat a pavilionului romanesc, cat si a pavilionului Liberian, este imposibila. Navele in cauza au fost radiate ilegal prin invocarea unor contracte de "bare-boat (inchiriere a navei nude), care in realitate nu au existat niciodata. Ulterior, cand Traian Basescu a indeplinit din nou functia de ministru al Transporturilor, a emis o serie de ordine prin care a retras dreptul de arborare a pavilionului romanesc tuturor navelor implicate in "Structura Liberia". Astfel, toate cele 15 nave au putut fi vandute fara probleme din Liberia, fara sa existe posibilitatea ca banii sa fie primiti. Ulterior acestor tranzactii, pentru a acoperi infractiunile, Petromin a solicitat Fondului Proprietatii de Stat mandate de vanzare in nume propriu a acelorasi nave, Acest lucru este imposibil, un bun odata vandut nu poate fi scos la mezat inca odata.
Patru milioane si o nava pierduta
Traian Basescu a mai "pierdut" o nava. Povestea vaporului Bacesti este si mai hilara ca a celor 15 nave "disparute". Aceasta nava a fost gajata la obtinerea unui credit de patru milioane de dolari catre Petromin Overseas Inc Liberia. Interesant este ca aceasta nava nu a fost trecuta pe listele anterioare, deci nici nu a fost vandut cu un dolar. Cele patru milioane de dolari au fost impartiti astfel: 3.250.000 au fost virati companiei fantome United Dutch; 250 de mii de dolari au fost platiti unei firme de avocati (Sinclaire Roche&Temperley), iar jumatate de million a fost virat in contul Petroklav Bahamas presedintele acestei companii fiind Basescu - pentru creditare. La doar cateva zile dupa ce banii au fost "impartiti" Traian Basescu si-a prezentat demisia din functia de presedinte al societatii Petroklav.
Acuzatiile procurorilor anticoruptie
"Traian Basescu a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor: - abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata; -fals intelectual in forma continuata si delapidare cu consecinte deosebit de grave", au decis in rechizitoriu procurorii PNA. Pentru infractiunile enumerate mai sus, Basescu risca sa fie condamnat la ani de zile de detentie. Conform Codului Penal art. Art. 289. (Falsul intelectual) - se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. In cazul abuzului in serviciu contra intereselor publice pedeapsa este inchisoare de la 6 luni la 5 ani, iar daca faptele au avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Ultima acuzatie adusa presedintelui este infractiunea de delapidare pedepsita de Codul Penal cu inchisoare de la unu la 15 ani. In cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.