Ultima grija a pietonului grabit, strada si legile ei! Desi ea, strada, este mediul in care pietonul isi etaleaza felul sau de a fi, civilizat sau mai putin educat (de la aruncarea la cos a resturilor menajere, ridicarea dejectiilor canine etc, la scuipatul pe jos, risipirea cojilor de seminte prajite sau nu, aruncarea sticlelor goale de plastic ori, mai rau, spargerea celor de sticla, etc) si, pe deaspura, campul preferat de miscare (molateca, lenesa de tip turco-fanaroit sau, dimpotriva, alerta pana la fuga specifica odinioara bersaglierilor italieni) pietonul zilelor noastre manifesta, de foarte multa vreme, un profund si constant dispret fata de legile scrise ce confera strazii caracterul de zona aflata sub protectia legii! Paradoxul acestei stari de fapt consta in marele numar de victime din randul pietonilor, cea mai numeroasa categorie de participanti la circulatia rutiera a Terrei si lipsa de reactie a comunitatii pedestrasilor fata de acest autogenocid, constant si indelungat! Oamenii obisnuiti dau sistemului rutier dimensiunea specifica lor, adica obisnuinta si resemnarea de a fi victime ale circulatiei rutiere! Intr-un asemenea sistem de gandire, analiza si concluzii, pietonul accepta resemnat proiectia sa de victima sigura, astfel ca accidentul cu victime din randul acestei categorii este considerat aproape o… fatalitate de tip mioritic. Formule de tipul "asa i-a fost scris", "ce ti-e scris in frunte ti-e pus" etc, adanc inradacinate in subconstientul pietonului autohton, dau dimensiunea credintei in fatalism si fatalitatea accidentului de circulatie, cu victime din randul lor!
Pietonul autohton, si nu numai, este grabit si preocupat, unii din ei lenesi si visatori, un alt esantion reprezentativ, neputincios, atins de tarele varstei inaintate, un segment important din aceasta categorie de participanti la trafic, neatent si distrat pana la incredibil, un ultim gen de pieton prezent in traficul marilor aglomerari urbane!
Este de retinut constatarea de ordin general potrivit careia pietonul Terrei se deplaseaza pe strazi cu o viteza cu 10% mai mare decat acum un deceniu. Potrivit unui studiu realizat in 32 de orase din diferite tari ale lumii, s-a constatat aceasta noua stare de alerta a pietonului in deplasarea sa pe strazile oraselor. Cel mai rapid pieton a fost identificat in persoana celui din Singapore, a carui viteza a crescut cu 30% fata de 1994. Alte capitale, spre pilda Copenhaga si Madridul sunt definite, pe acelasi criteriu, al vitezei de deplasare a pietonilor, printre cele mai rapide orase ale lumii, in vreme ce Bucurestii se claseaza undeva spre finele listei sau clasamentului. ocupand locul 26. Potrivit opiniei specialistilor, aceasta calitate a mersului pietonal, din ce in ce mai alert, se datoreaza complexitatii vietii, gradului de ocupare a unei parti a populatiei in activitati ce presupun deplasari, intalniri, modalitati de solutionare, adica intr-un cavant felului trepidant al existentei noastre. Profesorul de psihologie Richard Wiseman de la Universitatea din Hertfordshire, Marea Britanie, a procedat la acest experiment, luand in calcul si datele acestuia din 1994. S-au ales 32 de orase din diferite tari ale lumii si din aceste aglomerari urbane a fost selectionat un numar de strazi cu trafic pietonal mediu. Apoi au fost selectati 35 de pietoni, de diferite varste si sex, care au fost cronometrati in timp ce parcurgeau o distanta standard de 18 m. Voluntarii din Singapore au strabatut aceasta distanta in 10,55 secunde si s-au clasat astfel pe primul loc, fiind urmati de danezii din Copenhaga cu 10,89 sec. si de madrilèni cu 10,89 sec. Pietonii bucuresteni au avut o viteza de 14,36 secunde pentru acoperirea celor 18 m!! O prima si interesanta concluzie a acestui studiu a fost prezentata de prof. Wiseman: "Ritmul vietii in marile orase este mai rapid ca inainte. Aceasta crestere a vitezei va afecta tot mai multi oameni deoarece, pentru prima oara in istorie, majoritatea populatiei globului traieste in centre urbane". "Asadar, urbanizarea excesiva atrage si determina anumite consecinte de ordin disciplinar cu efecte in ceea ce priveste potentialitatea excedarii limitelor de autoprotectie.
O alta concluzie: "viteza cu care oamenii isi traiesc viata are efecte directe asupra starii de sanatate si a comportamentului lor."
Cat se poate de corect si, aceasta explica direct modul inconstient asumat de pieton, in a se lansa in traversarea strazii moderne fara asigurare si in deplin dispret al regulilor legale stabilite de lege. In fine, o ultima concluzie prezentata de acelasi profesor de psihologie din Marea Britanie: "oamenii petrec mai putin timp cu amicii, nu mai fac sport, nu mai fac miscare in beneficiul starii de sanatate, fumeaza si beau mai mult si astfel cumulul acestor factori ii aduce din ce in ce mai aproape de suferinta cardiovasculara." Si nu numai! Aici este momentul sa plasam observatia potrivit careia pietonul ajuns in acest stadiu este… copt pentru evenimentul rutier, el renunta treptat la spiritul autoprotectiei si cocheteaza, inconstient, cu situatia unui risc inutil asumat, acela de a traversa strada in mod imprudent si de a se expune astfel riscului accidentului rutier in faza consumata!! Este interesant de observat evolutia acestei viteze pe distanta de 18 m inregistrata de voluntarii unor mari aglomerari urbane: Singapore - 10,55 sec. pe 18m, ceea ce inseamna 1,70 sec/1m.; Copenhaga - 10,82 sec/18m., respectiv 1,66 sec/1m.: Madrid - 10,89 sec/18m., cu 1,65 sec/1m. Guanghou, China 10,94 sec/18 m, cu 1,64 sec/1 m. Dublin, Irlanada - 11,03 sec/18m si 1,62 sec/1 m; Curitiba, Brazilia - 11,13 sec/18m si 1,62 sec/1m ; Berlin 11,16 sec/18 m si 1,61 sec/1 m.; New York 12,00 sec/18 m; si 1,5 sec/1m; Utrecht, Olanda 12,04 sec/18 m si 1,49 sec/1m; Viena, 12,06 sec/18 m si 1,49 sec/1m. Elementul esential ce caracterizeaza pietonul marilor orase este dat de nestiinta modului de traversare a unei strazi sau de ignorarea celor catorva reguli de circulatie care acopera acest segment de viata! Va vine sa radeti ori suradeti, cel putin condescendent, la lectura acestor randuri?! Ce mare stiita iti trebuie pentru a traversa cei cativa metri de carosabil? Intrebati-i pe cei 633 de decedati si 1100 grav raniti, toti, unii fosti pietoni ai anului 2006, care au fost victimile celor 1713 accidente inregistrate in decursul perioadei amintite! La capitolul "traversare neregulamentara " pietonul tarii noastre a… raspuns prezent cu 1441 accidente in urma carora 483 au decedat iar alti 977 au fost grav si foarte grav raniti, multi ramanand cu handicap sever care i-a transformat de fapt in… legume! Si totul, dar absolut totul, datorat nestiintei demonstrate in traversarea strazii!!! Traversarea neregulamentara a strazii inseamna sau presupune acea atitudine a pietonului in desfasurarea careia persoana abordeaza aceasta activitate prin evidenta incalcare a unor reguli de circultie prestabilite.