Cafeaua este unul din cele mai folosite produse in toata lumea. Se estimeaza ca peste 90% din nord-americani consuma cafea zilnic. Cei mai multi beau cafea dimineata, la trezire, dar si in pauzele din timpul zilei. Cafeaua contine cafeina, un stimulent slab al sistemului nervos central. O cupa de cafea (200ml) contine 80-140 mg de cofeina. Chiar si aceasta cantitate mica de cafeina mareste frecventa cardiaca, fluxul de sange in muschii striati, creste usor tensiunea arteriala, mareste diureza. Totodata, apare o scadere a fluxului sangvin catre piele si organele interne. Nivelul de dopamina (1) din creier creste si el. In aceste conditii cafeaua este pentru majoritatea consumatorilor de un real ajutor, indepartand somnolenta si oboseala.   Boala Parkinson (BP) este o afectiune neurodegenerativa a sistemului nervos central. Se manifesta predominant motor, prin tremor, rigiditate, miscari incetinite (bradikinezie), chiar akinezie (imposibilitatea de efectua miscari), instabilitate posturala (are tendinta sa cada), precum si oboseala marcata. Boala este insotita si de afectari non-motorii, precum somnolenta in timpul zilei, insomniile noaptea, depresia, apatia, tulburari vizuale, iar in stadiile avansate, BP este acompaniata de tulburari cognitive, precum dementa. Boala apare ca urmare a distrugerii neuronilor dopaminergici(ce secreta dopamina) localizati in substanta neagra (in pars compacta). Substanta neagra face conexiuni cu corpii striati. Biochimic, se constata o scadere a nivelului de dopamina sau o scadere a actiunii acesteia. In momentul aparitiei simptomelor, bolnavii au pierdut deja 80-90% din neuronii ce sintetizeaza dopamina. Aceste lucruri duc la alterarea functionarii unor circuite din ganglionilor bazali(structuri din creier) ce controleaza anumite acte motorii, producand simptomele prezentate mai sus. Este o boala invalidanta, ce diminueaza calitatea vietii. Tratamentul cu Levadopa (L-dopa) a dus la o imbunatatire marcata a bolnavilor cu BP. Este cel mai vechi tratament, dar cu o eficienta remarcabila.   CONTEXTUL ACTUAL. In 2000 se estima ca intre 1-3% din populatia peste 65 ani din SUA sufera de BP. In 2005, in China, prevalenta era de 1,7% in populatia peste 65 de ani, adica aproximativ 1,7 milioane de chinezi au BP. Este clar o problema de sanatate publica. Din acest motiv, orice mijloc prin care se poate reduce aparitia unor noi cazuri de boala este salutar. (2)             LEGATURA CAFEA - BOALA PARKINSON   Studiile publicate in ultimii ani arata ca un consum moderat de cafea reduce riscul de BP. Astfel, in mai 2000 au fost publicat in JAMA (Jurnalul Asociatiei Medicale Americane) rezultatele unor cercetari efectuate pe 8004 barbati urmariti vreme de 30 de ani (1965-1995). In toata perioada de urmarire au fost diagnosticate 102 cazuri de BP. Autorii au aratat ca exista o relatie inversa, dependenta de doza, intre incidenta BP si consumul de cafea. Practic, consumarea unei singure cupe (1 cupa = 200ml) de cafea pe zi scade cu aproximativ 50%  riscul de a face BP, comparativ cu de cei ce nu beau cafea deloc. Mai mult, 2 cupe de cafea pe zi scad acest risc cu 55%, 3 cupe cu 65%  si 4 sau mai multe cupe cu 82%.(3) Un alt studiu tip caz-control, publicat in Jurnalul Neurologia, a aratat ca subiectii ce consuma cafea au un risc diminuat de a face BP cu 65%. Totodata, ei au descoperit ca la bautorii de cafea la care totusi apare BP, aceasta apare in medie cu 4 ani mai tarziu (varsta mediana 72 ani fata de 68). Studiul urmarise 196 de subiecti vreme de 19 ani (1976- 1995). (4) O metaanaliza a multiplelor studii legate de cafea si BP a fost publicata in editia din septembrie 2002 a Jurnalului Analele Neurologiei. Cercetatorii au stabilit ca la consumatorii de cafea riscul de BP e cu 30% mai scazut. (5) Alte studii au aratat ca exista o interactiune intre terapia de susbtitutie estrogenica post-menopauza (HRT) si cafea, in ceea ce priveste BP. Practic, femeile ce urmeaza HRT si consuma cafea au un risc crescut de BP cu 144% in medie, comparat cu cele ce urmeaza HRT dar nu beau deloc cafea , unde riscul de BP este scazut in medie cu 61%. (6,7) Un studiu foarte recent publicat in editia din Aprilie 2007 a Jurnalulului Arhivele Neurologiei confirma rezultatele celorlalte studii , aratand protectia oferita de cafea in cazul BP (riscul de BP la cei care au un consum ridicat de cafea este diminuat cu 42%). Totodata, acest studiu arata ca nu exista legaturi intre folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene de tipul aspirinei, naproxenului, ibuprofenului, in cazul BP. (8) EXPLICATII Cafeina din cafea se aseamana din punct de vedere structural cu adenozina. Ea se fixeaza pe receptorii pentru adenozina, unde actioneaza ca un antagonist al receptorilor pentru adenozina (A2A) de la nivel cerebral (mecanismul este inhibitia competitiva - practic cafeina se fixeaza pe receptorii pentru adenozina si ii blocheaza).  Ea creste astfel nivelele de dopamina, substanta ce lipseste in BP. Totodata, anumite studii experimentale efectuate pe sobolan evidentiaza protectie impotriva distrugerii neuronale ce apare in BP. Modelul experimental a folosit neurotoxine ce distrug nucleul striat. Cafeina administrata sobolanilor dupa expunerea la toxine a diminuat pierderile de dopamina, precum si a situsurilor de legare a dopaminei la transportorii acesteia. Efectele au fost mediate prin blocarea receptorilor de tip A2A (9) Un studiu publicat in Jurnalul Stiintelor Neurologice in editia din Octombrie 2006 si prezentat la Simpozionul International : Dementa in Boala Parkinson arata ca protectia oferita de cafeina ar putea fi extinsa si la alte tipuri de leziuni cerebrale, precum cele provocate de accidente vasculare cerebrale, excitotoxine sau toxine motocondriale. Cercetatorii au aratat ca intr-un trial clinic de stadiu faza II, efectuat pe bolnavi cu BP avansata, un antagonist selectiv al receptorilor de tip A2A a demonstrat o buna eficacitate. Acest analog functioneaza similar cu cofeina. (10) CONCLUZII SI RECOMANDARI Consumul a 2-3 cupe de cafea pe zi este asociat cu o scadere semnificativa (30-82%) a riscului de Boala Parkinson la barbati si la femeile ce nu folosesc tratament de substitutie hormonala cu estrogeni post-menopauza. La acestea din urma cafeaua creste semnificativ riscul de BP. Recomandare: moderatia este cheia. Din nou, 2-3 cupe de cafea pe zi pot fi benefice.         BIBLIOGRAFIE   1) Cell Mol Life Sci. 2004 Apr;61(7-8):857-72.     Caffeine as a psychomotor stimulant: mechanism of action. 2) Lancet. 2005 Feb 12-18;365(9459):595-7.Parkinson's disease in China: prevalence in Beijing, Xian, and Shanghai. 3) JAMA. 2000 May 24-31;283(20):2674-9. Association of coffee and caffeine intake with the risk of Parkinson disease. 4) Neurology. 2000 Nov 14;55(9):1350-8.Smoking, alcohol, and coffee consumption preceding Parkinson's disease: a case-control study. 5) Ann Neurol. 2002 Sep;52(3):276-84.A meta-analysis of coffee drinking, cigarette smoking, and the risk of Parkinson's disease. 6)Neurology. 2003 Mar 11;60(5):790-5.Caffeine, postmenopausal estrogen, and risk of Parkinson's disease. 7) Am J Epidemiol. 2004 Nov 15;160(10):977-84.Coffee consumption, gender, and Parkinson's disease mortality in the cancer prevention study II cohort: the modifying effects of estrogen. 8) Arch Neurol. 2007 Apr;64(4):576-80.Smoking, caffeine, and nonsteroidal anti-inflammatory drugs in families with Parkinson disease. 9) J Neurosci. 2001 May 15;21(10):RC143.Neuroprotection by caffeine and A(2A) adenosine receptor inactivation in a model of Parkinson's disease. 10) J Neurol Sci. 2006 Oct 25;248(1-2):9-15. Epub 2006 Jun 27.Novel neuroprotection by caffeine and adenosine A(2A) receptor antagonists in animal models of Parkinson's disease.