In ultimele zile, o idee isi face loc cu tot mai multa insistenta in mass-media si printre politicienii din Romania: revenirea la regimul monarhiei constitutionale. De fapt, aceasta ar fi fost solutia normala imediat dupa 1989, cea pe care au reus
In ultimele zile, o idee isi face loc cu tot mai multa insistenta in mass-media si printre politicienii din Romania: revenirea la regimul monarhiei constitutionale. De fapt, aceasta ar fi fost solutia normala imediat dupa 1989, cea pe care au reusit s-o evite atunci cei care au preluat puterea. Si asta chiar din primele momente. Au denumit statul Romania, nu Republica Romania, desi renuntarea la Socialista ar fi fost suficienta. Dar ei, Iliescu & Co, nu doreau sa aduca in discutie forma de guvernamant. Mai apoi, in primul an, i-au refuzat in repetate randuri Majestatii Sale Regelui Mihai intrarea in tara. Iar in Constitutia din 1991 au introdus acel articol 148 - Limitele revizuirii, care interzice modificarea formei de guvernamant republicana. Considerata un pacat capital si pusa alaturi de interzicerea revizuirii caracterului national, independent, unitar si indivizibil al statului, a integritatii teritoriului, a independentei justitiei, a pluralismului politic si a limbii oficiale. Tare trebuie sa se fi temut post-comunistii de Rege si de Monarhie in general! Atat de tare, incat le-a fost frica sa organizeze, chiar in conditiile anilor 1990-1991, o consultare populara privind forma de guvernamant.
O solutie acceptabila
Dupa ce constitutia a fost adoptata prin referendum, s-a spus ca prin raspunsul la referendum poporul s-a pronuntat implicit si pentru forma de guvernamant. Nu e chiar asa, pentru ca daca s-ar fi organizat un referendum explicit privind forma de guvernamant, ar fi avut loc si o campanie electorala, in care ambele parti ar fi avut ocazia sa-si expuna argumentele. Altfel, linia monarhista era total interzisa la radio si televiziune, ambele unice si de stat, pe atunci.
Au trecut peste 15 ani de la adoptarea Constitutiei. De multe ori, ea a parut depasita. Acum patru ani, unele prevederi au fost modificate. Nu, desigur, cea privind forma de guvernamant (in principiu, ar fi si imposibil, desi intre timp s-au gasit solutii si pentru asa ceva; totul e "sa se vrea"). Si iata ca acum, in conditiile crizei politice actuale, aducerea Regelui la conducerea oficiala a statului roman incepe sa fie o solutie acceptabila pentru mai multe partide, aflate astazi in ambele tabere. Sa le luam pe rand.
"Pohta" lui Basescu
Traian Basescu (care este una cu pozitia oficiala a Partidul Democrat si a Partidului Liberal Democrat; sau, mai bine zis, invers) va castiga probabil referendumul si se va intoarce la Cotroceni. Ca sa ce? Ca sa se bata in continuare cu premierul si cu Parlamentul. Ca sa fie lipsit de puteri reale, liber doar sa vorbeasca de una si de alta. Sigur, pentru dl. Basescu este un punct de glorie sa fie plebiscitat de popor, dar nu il incanta deloc ceea ce urmeaza sa faca dupa aceea. Ca sa nu mai vorbim ca va fi nevoit sa candideze din nou in 2009. Cum ar putea sa le explice alegatorilor sai fideli ca, de fapt, s-ar vrea premier. Pentru ca asta cred ca este "pohta ce pohteste" dl. Basescu. Sa conduca Guvernul, functie pentru care este mult mai potrivit si pentru care, de fapt, pornise in campania din 2004. Doar defectiunea Stolojan l-a facut presedinte. Si atunci, cu un Rege in fruntea tarii in locul presedintelui, dlui Basescu i se deschid caile catre Palatul Victoria, adevaratul centru de putere al tarii. In noua constitutie, CSAT, devenit Consiliu de Coroana, va avea un rol pur decorativ si intreaga putere executiva va apartine premierului.
Pe de alta parte, in mod doar aparent paradoxal, PSD ar trebui si el sa-si doreasca, in acest moment, intoarcerea la Monarhia Constitutionala. Nu are un candidat cu sanse de a deveni presedinte. Nici nu va putea scoate unul pana in 2009. Daca dupa esecul din 2004 va pierde din nou alegerile prezidentiale in 2009, deficitul de imagine va fi enorm. Si atunci, cu un Rege in fruntea tarii aceasta problema dispare. In fond, mai sunt monarhii constitutionale cu socialisti la putere, chiar cele mai importante, cum sunt Marea Britanie si Spania!
Doar PRM se opune cu certitudine
Liberalii sunt in mod natural cei mai apropiati de Monarhie. Premierul Tariceanu a fost prezent (alaturi de fostul presedinte Emil Constantinescu) de 10 mai, anul acesta, la Palatul Elisabeta. Mai multi lideri liberali s-au declarat si au actionat ca monarhisti de-a lungul acestor 17 ani. Deci, PNL ar putea accepta cu usurinta solutia monarhica.
UDMR nu cred ca ar avea ceva impotriva. In secolul XX, maghiarii au fost mereu atrasi de Coroana Romaniei. Nu stiu cati au aflat, dar in anii '30, la Budapesta exista un curent puternic in favoarea unei uniuni cu Romania, intr-un singur regat, condus de dinastia romana. Nu spun ca asta ar fi solutia propusa de UDMR acum, dar cred ca maghiarii din Romania n-au de ce sa se opuna acestei solutii.
Dintre partidele parlamentare, doar PRM se opune cu certitudine. Tocmai pentru ca este in cea mai mare masura partidul resentimentarilor comunisti si pentru ca are in frunte un vesnic prezidentiabil, care nu va castiga niciodata, dar isi gaseste in perpetua candidatura la Presedintie principala ratiune de a fi in politica.
Nu stiu cum vede aceasta solutie PC, dl. Voiculescu este imprevizibil si, oricum, pare sa aiba mici sanse de a mai fi in Parlament dupa 2008. Acum (cuvantarea din 13 mai) vad ca propune sa fie ales un presedinte care sa nu fie lider de partid, pentru a putea fi intr-adevar neutru. Un Rege i-ar rezolva perfect problema.
Dintre partidele neparlamentare, doar PNG se va regasi, probabil, in noul Parlament, evident, datorita popularitatii lui Gigi Becali. In mod normal, dl. Becali, daca este intr-adevar anticomunist si religios, cum se declara, ar trebui sa fie de acord cu solutia monarhica. Dar, mai degraba, cred ca va adopta pozitia ce i-o vor sugera cei doi "mentori politici" ai sai: pe de o parte, Viorel Hrebenciuc, pe cealalta (sau tot pe aceeasi?!), Traian Basescu.
Un argument de natura morala
In concluzie, ar putea redeveni Romania un Regat? De ce nu? In fond ce este un presedinte de republica? O simulare nereusita a unui monarh. El trebuie sa fie deasupra partidelor, sa asigure echilibrul politic, desi a fost ales cu sprijinul unui partid. Este posibil acest lucru? Sigur ca nu. Unii nici macar nu incearca sa simuleze neutralitatea (vezi implicarea presedintelui Iliescu in campania PSD din 2004). Si atunci? De ce sa avem un presedinte care sa fie silit sa fie in mod artificial neutru, cand puteam avea un Rege, in mod natural neutru si deasupra partidelor? Ca sa nu mai vorbim de economisirea cheltuielilor financiare si a fortelor (umane, materiale) implicate in campaniile prezidentiale!
Am lasat pentru final un argument de natura morala. Stim ca zece dintre tarile europene sunt monarhii. Regele nostru este ruda cu cei mai multi dintre sefii acestor state. A si profitat de aceste relatii, in turneele europene facute in ultimii 10 ani pentru a promova integrarea noastra in structurile euro-atlantice. Cat a fost contributia Majestatii Sale in integrarea in NATO si in UE a Romaniei e greu de precizat, dar cu certitudine aceasta contributie a existat. Si asta din pozitia de "simplu cetatean". Dar daca Romania ar fi redevenit regat dupa 1989?! Nu cumva tara noastra ar fi avut un atu important fata de toate tarile foste comuniste? Atu pe care, iata, nu am stiut sa-l jucam pana acum, desi avem un Rege, care este singurul sef de stat in viata din al doilea Razboi Mondial! Nu ar fi, oare, timpul sa reparam aceasta greseala?
De ce nu am crede in restaurarea monarhiei?
Romania redevenita Regat pare ceva greu de realizat sau chiar imposibil. Dar nu ar fi prima data cand istoria ne ofera rasturnari de situatie abolut imprevizibile. Si am sa aduc in atentie un fapt trecut oarecum neobservat. Cine ar fi zis inainte de 1989 ca primul "sef" la Casei Poporului, atunci in constructie, va fi, dupa 1996, Ion Diaconescu, adica cel care facuse 17 ani de puscarie politica sub comunisti? Da, Domnia sa a devenit presedinte al Camerei Deputatilor chiar in momentul mutarii acestei institutii din Dealul Mitropoliei, in sediul actual, fiind conducatorul primei institutii instalate in imensa (imi reprim alte adjective) cladire. Daca asa ceva a fost posibil (si nu e singurul exemplu de acest fel), de ce nu am crede in restaurarea monarhiei in Romania? Poate ca suntem mai aproape decat credem de acest moment!
Intertitlurile apartin redactiei


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.