In primii ani dupa ce fenomenul OZN a intrat in constiinta publica, au existat cateva intalniri cu OZN-uri cu un deznodamant tragic. Capitanul Thomas Mantell Jr. a fost, aparent, prima victima umana a unei astfel de intalniri. In 7 ianuarie 1948, in jurul orei 13.30, politia din Kentucky a primit telefoane de la mai multi cetateni care urmareau un obiect circular, alb, cu diametrul intre 75 si 90 de metri. In acest timp Mantell, pilot cu experienta, era la mansa unui F-51. In jurul orei 14.20, el a primit solicitarea sa intercepteze intrusul, insotit de alte doua avioane de vanatoare de acelasi tip. La un moment dat, in timp ce urcau, Mantell a transmis prin radio: "Obiectul este drept in fata mea … Aparent este un obiect metalic, sau care reflecta soarele ca un obiect metalic, si are dimensiuni inspaimantatoare … Inca urc … Caut sa ma apropii sa-l vad mai bine".
La inaltimea de 6700 metri, cei doi insotitori ai lui Mantell s-au intors, deoarece avioanele nu erau echipate cu masti de oxigen. Mantell s-a incapatanat sa urce, dar dupa ce a trecut de noua mii de metri, avionul sau a descris trei cercuri largi, apoi a intrat in picaj, in spirala, pana s-a zdrobit de sol. Stricaciunile erau totusi surprinzator de mici. Ceasul pilotului arata ora 15.18. OZN-ul a fost observat de la baza Godman pana la 15.30, dar si dupa aceasta ora au continuat sa soseasca semnalari din zonele sudice, chiar pana in statul Tennessee. In dimineata de dupa accident, investigatorii Air Force au tras concluzia ca Mantell a murit, probabil, ca urmare a lipsei de oxigen, "urmarind un obiect zburator neidentificat, controlat de o inteligenta". In seara aceleiasi zile versiunea oficiala a devenit ca Mantel urmarise… planeta Venus, iar peste cateva zile s-a spus ca a fost un balon militar secret "Skyhook", destinat testarii atmosferei superioare, desi nimeni nu a putut dovedi ca in perioada si in zona aceea s-ar fi lansat vreun astfel de balon.
In 23 noiembrie 1953, un avion de vanatoare F-98c, de la baza A.F. Kinross (Michigan), condus de locotenentul Felix Moncla, insotit de radaristul locotenent R.R. Wilson, a fost ridicat de la sol pentru a intercepta un aparat necunoscut, care zbura la circa 2500 de metri deasupra Lacului Superior. Pe radarele care urmareau operatiunea, cele doua aparate s-au vazut, clar, apropiindu-se unul de celalalt. La un moment dat, cele doua obiecte au parut ca se contopesc, dupa care doar obiectul necunoscut si-a continuat zborul. S-a declansat imediat o operatie de cautare si salvare, atat in aer cat si pe lac. A participat atat aviatia militara americana cat si de cea canadiana, fara a gasi nici cea mai mica urma a avionului, nici macar o pata de ulei.
Cei doi ofiteri aveau multe sute de ore de zbor pe acest tip de aparat. Oficial, americanii au declarat ca probabil avionul explodase in aer, in ciuda faptului ca in acest caz trebuia sa se fi gasit dovezi ale accidentului pe suprafata lacului. "Obiectul" ar fi fost un cargo militar canadian, desi partea canadiana a negat ca ar fi avut vreun avion in zona. Exista marturii si despre alte cazuri similare. La acestea se adauga incidente anterioare (de pilda cele din Triunghiul Bermudelor), in care, aparent, OZN-uri au "inghitit" avioane din care nu s-a mai gasit niciodata nici o urma. Dar fenomenul a continuat si in deceniile urmatoare. Este binecunoscut astfel cazul lui Frederick Valentich care a disparut fara urma, in ziua de 21 octombrie 1978, cu un mic avion deasupra Marii Tasmaniei, dupa ce semnalase prezenta unui OZN imens. Un caz ceva mai recent s-a petrecut la 28 decembrie 1988 in Puerto Rico, unde un numar mare de martori a urmarit, inclusiv cu ajutorul binoclurilor, un OZN triunghiular urias, usor curbat in partea din spate. Doua avioane de vanatoare au incercat sa-l intercepteze. Obiectul neidentificat la inceput s-a oprit nemiscat, apoi, prin doua scurte manevre, aparent a "inghitit", pur si simplu, cele doua avioane, dupa care a disparut. Administratia Federala a Aviatiei S.U.A. a negat totul, dar persoane din U.S.Navy au admis ca incidentul a fost urmarit, dar inregistrarile sunt secrete, deci nu pot fi puse la dispozitie pentru consultare.