Mediul de afaceri prezinta numeroase riscuri, iar abilitatea intreprinzatorilor de a le izola si analiza determina de cele mai multe ori in instanta succesul sau esecul in afaceri. Fara indoiala, unele riscuri sunt inevitabile, dar cele mai multe dintre ele pot fi controlate.
In ultima vreme, deprecierea euro a generat numeroase opinii si analize in cadrul mediului financiar. Cele mai multe voci avizate, analisti sau dealeri, mizeaza in continuare pe intarirea leului in raport cu moneda unica. In aceste conditii, cine beneficiaza de efecte favorabile ale situatiei si cine trebuie sa se ingrijoreze de implicatiile sale negative? In primul rand, influenta acestor variatii poate fi majora si uneori letala asupra bunei desfasurari a activitatii economice de import-export. Cei mai avantajati de aceasta evolutie a valutelor au fost importatorii. Puterea lor de cumparare a sporit, ei obtinand cu aceleasi sume in lei o cantitate de bunuri mai mare. In opozitie se situeaza exportatorii care in schimbul sumelor in valuta incasate in contul produselor vandute vor primi mai putini lei. Pana la regandirea strategiilor, companiile exportatoare vor fi nevoite sa gaseasca modalitati eficiente care sa diminueze sau sa reduca intr-un fel sau altul pierderile generate de diferentele defavorabile de curs. O alta categorie afectata este alcatuita din persoanele fizice si juridice care au depozite bancare in valuta. La o dobanda incasata de 3 - 5% acestia isi vad diminuate castigurile in cazul unor fluctuatii masive.

Hedgingul limiteaza pierderile

Astfel, prin prisma faptului ca implicatiile fluctuatiilor valutare pot fi decisive pentru atingerea sau ratarea unor planuri care initial pareau bine conturate, trebuie urmarite care sunt modalitatile de reducere si, de ce nu, chiar eliminare a riscurilor de acest tip. Pentru a preintampina efectele negative ale aprecierii leului, investitorii individuali dar mai ales firmele trebuie sa apeleze la instrumente financiare capabile de acest lucru. Un management al riscului eficient impune folosirea mai multor instrumente financiare pe diferite piete si termene. In acest context, vom prezenta contractele futures tranzactionate la Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu, care sunt instrumentele cel mai facil de utilizat in acest moment pe piata romaneasca de capital.
Folosirea lor va conduce la limitarea substantiala a pierderilor financiare. O astfel de strategie este cunoscuta sub denumirea de hedging valutar. Pentru a face uz de aceste instrumente, o firma care deruleaza activitati de export va trebui sa apeleze la o societate de investitii financiare autorizata sa tranzactioneze pe piata sibiana. Cele doua parti (firma de export si brokerul de la SSIF-ul contactat) vor defini strategia de hedging cea mai adecvata nevoilor firmei-client. Pentru realizarea unei tranzactii pe perechea leu/euro, un investitor va bloca intr-un depozit, denumit marja, 120 lei pentru fiecare contract (un contract este echivalentul a 1.000 euro). Deci cu numai 3 - 4% din echivalentul unui schimb valutar, investitorul poate tranzactiona 1.000 euro.

Studiu de caz

Vom expune in cele ce urmeaza eficienta unei strategii de hedging aplicata pe piata futures de un exportator. La inceputul lunii ianuarie, anticipand o scadere puternica a monedei europene, o firma exportatoare decide sa a€žasigure" un milion de euro pe care ii are de incasat in data de 10 mai, drept plata a bunurilor furnizate. Aceasta a€žasigurare" va fi facuta prin intermediul vanzarii la Bursa de la Sibiu a 1.000 contracte futures pe raportul leu/euro, adica echivalentul unui milion euro, la pretul de 3,42 lei/euro, consemnat in sedinta din 9 ianuarie. Marja aferenta este de 120.000 lei (120 x 1.000 contracte) iar comisionul platit intermediarului se ridica la 1.500 lei (1,5 x 1.000 contracte). In ziua scadenta pentru primirea banilor din tranzactia de export investitorul lichideaza pozitiile detinute la Sibiu prin cumpararea a 1.000 contracte leu/euro la pretul de 3,27 lei/euro. Inchiderea pozitiilor conduce la eliberarea sumei imobilizate de 120.000 lei. Profitul pentru intreaga strategie va fi dat de urmatoarea operatiune (3,42 - 3,27) x 1.000.000 = 150.000 lei, iar comisionul total platit intermediarului este de 3.000 lei, incluzand si inchiderea pozitiilor.
In piata la vedere, investitorul vinde milionul de euro incasat din afacere la 3,2874 lei/euro si incaseaza contravaloarea acestora de 3,28 milioane lei. Incasarile sale totale vor ajunge la: 150.000 + 3.284.100 - 3.000 = 3.431.100 lei.
In concluzie, exportatorul a reusit sa blocheze, pe piata la termen, pretul pe perechea leu/euro inca din ianuarie, cu doar 3,5% bani imobilizati. In cazul neacoperirii riscului, suma pierduta ar fi diminuat ingrijorator randamentul companiei.

Articol realizat in colaborare cu Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu