Premiera - CSM a hotarat sa verifice activitatea procurorilor  Pentru prima data de la infiintarea structurii anticoruptie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a hotarat ieri sa dispuna incepand cu 1 iunie efectuarea unui control de fond la DNA-PNA, pentru a se verifica, sub toate aspectele, activitatea procurorilor acestui parchet. Luarea unei decizii in cazul Tulus a fost amanata pana la finalizarea acestei inspectii.  Membrii Sectiei de procurori din cadrul CSM au decis ca Inspectia Consiliului sa purceada la aceste verificari din doua motive. Unul tine de cazul procurorului Doru Tulus, a carui revocare din functia de sef al Sectiei a II-a din DNA a fost ceruta de ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu. Concret, membrii Sectiei au opinat ca nu pot pune in discutie cazul fara un control prealabil. Fapt fara precedent de la introducerea numirilor politice la nivelul conducerilor Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, DIICOT si DNA. Decizia denota ca, garant al independentei justitiei, CSM isi arata puterea si apara statutul magistratilor, chiar daca avizul care i se cere este doar unul consultativ. Al doilea motiv tine de necesitatea de a sti cum stau lucrurile in materia combaterii coruptiei, dupa cinci ani de la infiintarea Parchetului National Anticoruptie (PNA), transformat sub ministeriatul Monicai Macovei in Directia Nationala Anticoruptie (DNA). Descris de Bogdan Licu,  membru al Sectiei de procurori, ca o verificare "sub toate aspectele: de la modul cum intra o hartie in DNA la tinerea audientelor si modul de solutionare a dosarelor", controlul vizeaza perioada 1 ianuarie 2006 pana la 31 mai 2007.  SUB LUPA STRAINILOR. Decizia Sectiei de procurori, ca si dezbaterile din cadrul sedintei avand ca obiect cererea de revocare a procurorului Doru Tulus s-au petrecut sub ochii mai multor oficiali straini care s-au declarat interesati de lupta anticoruptie, mai ales dupa reactiile critice la solicitarea noului ministru al Justitiei. Au fost prezenti, din proprie initiativa, Onno Simons, responsabil cu problemele politice, economice, justitie, afaceri interne din cadrul Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, Nelson Timothy David, secretarul Ambasadei SUA, David Nooan, secretarul Ambasadei Irlandei, Malchow Olaf, consilierul Ambasadei Germaniei, Hall Philip Ridley, seful adjunct al Ambasadei Marii Britanii, dar si reprezentanti ai Ambasadei Suediei, Ana Ekberd, ai Ambasadei Danemarcei, Skuda Rasmusgen, ai Ambasadei Tarilor de Jos, Louis Werner, precum si oficiali ai Bancii Mondiale. Curiozitatea lor a fost starnita de reactiile de solidaritate a unor servicii teritoriale ale DNA cu colegul Doru Tulus, de exprimarea unor temeri privind independentta procurorilor, ca si de acuzatiile de imixtiune politica lansate saptamana trecuta de seful DNA, Daniel Morar, la adresa ministrului Justitiei, Tudor Chiuariu.  UN ALT FEL DE MINISTRU. Sa ai puterea sa iti recunosti public greseala este un lucru de care fostul ministru al Justitiei nu a fost niciodata in stare, dialogul Monicai Macovei cu celelalte foruri implicate in reforma sistemului judiciar fiind un monolog dictatorial. Ieri, succesorul ei in functie a aratat ca stie cum sa gestioneze o situatie de criza, fara sa pronunte vreo clipa cuvinte precum greseala, eroare ori scuze pentru ca a purces la un gest pe care i-l permite legea, fara o pregatire obiectiva a motivatiei. "Au existat de la formularea cererii de revocare a procurorului Tulus o serie de discutii care n-au legatura cu fondul problemei. Am vrut o discutie despre eficienta luptei anticoruptie din Romania si stadiul in  care ne aflam dupa un numar de ani in care nu exista condamnari, finalizari. Ca sa inlaturam orice suspiciune privind intentia din spatele acestei cereri e foarte bun controlul de fond la Sectia de combatere a infractiunilor conexe. Apreciez ca e normal sa amanam dezbaterea cererii pana vom putea discuta raportul de control", si-a sustinut Chiuariu cererea  cu care s-a prezentat de dimineata la CSM.  CONTRE. Propunerea ministeriala de a pune in discutie eficienta luptei anticoruptie a fost catalogata drept "interesanta" de procurorul general, Laura Codruta Kovesi. "Trebuie sa stim exact care sunt obiectivele controlului. Daca vizeaza eficienta luptei anticoruptie, nu sunt de acord cu asa ceva... S-a plecat de la o cerere de revocare pe criterii de eficienta manageriala, ceea ce este cu totul altceva decat eficienta luptei anticoruptie", a spus Kovesi. Ea a atentionat ca in aceasta lupta sunt implicate mai multe institutii, iar pentru analizarea eficientei ar trebui "sa vedem fiecare institutie a statului cum a participat activ". Pana la urma, Kovesi a apreciat ca binevenit controlul dispus la DNA.   "MA OPUN". Procurorul Doru Tulus s-a opus amanarii discutarii cererii de revocare: "Ma opun! Vreau azi. Sunt doua afirmatii care utilizeaza falsuri in aceasta cerere. Controalele se fac inainte de a cere ceva, nu dupa, domnule ministru! Stim care poate fi durata unui control de fond. S-ar prelungi o stare de provizorat care numai efecte negative poate sa aiba". Atitudinea lui Tulus a fost catalogata de Liviu Dascalescu ca un semn "de rea-credinta".   SITUATIE CRITICA. Precizand din capul locului ca nu ar fi votat pentru revocare fara un control prealabil, Liviu Dascalescu a pus punctul pe "i". "Suntem intr-o situatie critica, si justitia a fost adusa intr-un joc care nu e al ei. Este momentul ca CSM sa-si asume o raspundere. Nimeni nu trebuie sa se sperie de acest control, nu e urmarit nici Morar, nici Tulus. In cinci ani PNA-DNA nu a fost controlat. Acum se va dovedi daca este o procuratura normala sau o supraprocuratura. Si Parlamentul, si Guvernul, si CSM, si cetateanul de rand vor sti unde stam", a spus Dascalescu.   POZITIE. "Noi am considerat ca iesirea acestor functii de conducere de sub autoritatea CSM constituie un pas inapoi", a spus vicepresedintele Consiliului, Dan Chiujdea, referindu-se la numirea si revocarea conducerilor DIICOT, DNA si Parchetul General. "Dorinta procurorilor din tara, nu doar a CSM, este ca intreaga cariera a procurorilor sa fie sub autoritatea CSM. (...) Din 2005 am spus ca, indiferent cine va fi ministru al Justitiei - fie ca e om politic, fie ca e sustinut politic - , nu este bine sa faca propunerile pentru aceste functii", a afirmat Chiujdea.  Comparatie cu momentul 2005  A fost pentru prima data cand sedintele CSM au beneficiat de prezenta diplomatilor straini, desi revocarea ceruta de Tudor Chiuariu nu este prima facuta dupa introducerea in legislatie a numirilor si revocarilor politice. Primele asemenea revocari, ca si primele numiri politice, au fost facute in 2005 chiar de initiatorul acestor modificari, fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, declarata apolitica, dar sustinuta politic de Partidul Democrat. Atunci nu s-a ingrijorat insa nici un oficial strain ca in activitatea justitiei s-ar putea imixtiona politicul. Intrebat de Jurnalul National de ce Delegatia CE la Bucuresti a tratat atat de diferit cele doua momente, Onno Simons ne-a spus ca in 2005 el nu preluase portofoliul la Delegatie,iar pe de alta parte ne-a explicat ca lipsa reprezentantilor acestei institutii de la sedinta CSM in 2005 n-a insemnat si o lipsa a monitorizarii.  "O rusine fara precedent"  Monitorizarea prin ambasade  a functionarii institutiilor unui stat democratic constituie "o rusine fara precedent", a declarat ieri pentru Mediafax purtatorul de cuvant al PSD Cristian Diaconescu (foto), referindu-se la prezenta diplomatilor straini la sedinta CSM legata de cazul procurorului Doru Tulus. Vicepresedintele PSD a afirmat ca, in calitate de membru al presedintiei Partidului Socialistilor Europeni (PES), in plenul sedintei din 14 iunie, va pune problema daca, in opinia europenilor, Romania "a devenit o tara cu suveranitate limitata, care este supusa monitorizarii chiar inainte de regiunea Kosovo". Cristian Diaconescu a mai declarat ca PSD solicita Ministerului Afacerilor Externe formularea unui punct de vedere in legatura cu situatia creata de prezenta mai multor diplomati europeni la sedinta de ieri a sectiei pentru procurori a CSM.