Am urmarit cu atentie tot ce se intampla in Romania. Tara mea. A ta, a lui, a cui? A noastra. Ca si a lui Traian Basescu. Ca si a celor care-l contesta. O cimilitura aruncata pe piata confruntarii electorale a ultimelor zile, de catre un lider social-democrat, in timpul unei manifestari publice consumate "Aici, unde credinta stramoseasca vibreaza mai tare ca oriunde...", adica in Iasiul lui Creanga, Eminescu, al "Junimii", dar si al lui G. Ibraileanu, adresata unui adversar politic, caracterizat precum "un om care nu are decat whisky in cap, dimineata, la pranz si seara" suna plin de patos patriotic: "Basescu nu uita, Congo este tara ta!", ne obliga la cateva observatii de natura istorico-politica.
Apelul la demonizarea consumului de bauturi alcoolice si incriminarea placerilor bahice nu poate da roade intr-o tara unde exista multa intelegere, toleranta, ingaduinta si, de ce nu, chiar placere pentru acest obicei stramosesc daco-tracic. Faptul ca lui Traian Basescu nu-i displac un pahar de whisky si un sprit consumat cu amicii nu poate fi un cap de acuzare politic. Daca ar fi cazul sa facem apel la memoria istoriei, rezultatele ar aduce la suprafata actualitatii informatii surprinzatoare. Pe langa atatia mari sefi de state care nu duceau paharul la ureche, precum Churchill, Stalin, Eisenhower sau Eltin, al nostru presedinte ar fi un simplu copil nevinovat. Sa pui pe tapetul actualitatii astfel de teme nu aduce beneficii electorale lansatorilor, ba din contra. Aprinsa campanie anti-Basescu, care nici el nu este o lebada, dusa cu pasiuni puritane si accente spartane de catre o amorfa armada de "stransura", nu poate decat sa indarjeasca pe sustinatorii presedintelui suspendat si sa nedumereasca pe cei nehotarati. Cum asa, Congo este tara mea? Apelul cu trimiterea in "Congo" a lui Basescu ni se pare o initiativa nefericita. Care Congo, Brazzaville, Kinshasa? In enclava Cabinda, dintre cele doua state africane, ce acum apartine Angolei ravasita de razboaiele civile? Stim bine ce ravagii a produs in Africa exportul de democratie moscovita. Pe vremuri, cand nu ne convenea un adversar politic ori il decapitam, ori il expulzam. Si noua ni se recomanda "Cara-te!", in anii '90, prin "Romania Mare"! Cum asa ceva nu se mai poate, va trebui sa ne obisnuim cu ideea ca trebuie sa ne suportam, oricat de antipatici am fi unii altora. Cunoscutul "politolog" Mircea Crisan - revenit in Romania acestor ultime saptamani - amintea candva de Mme Popescu, vecina lui. "Inainte de 23 august 1944, venea in capot la mama acasa si zbiera <<La Palestina cu voi!>>, iar dupa 31 decembrie 1947, umbla in salopeta si ne striga in gura mare sa auda toata strada: <<Sa stati aici cu noi!>>". Asa ca apelul cu expulzarea in Congo a adversarilor politici romani poate genera conflicte diplomatice. Cu atat mai mult ca vremurile in care disputele dintre presedintele Kasavubu, primul-ministru Chombe, generalul Mobutu si revolutionarul Lumumba au devenit pagini de istorie. Ramane sa gasim strategii si solutii politice constructive si dupa 19 mai, la revenirea lui Traian Basescu la Presedintia Republicii Romania. Tara noastra. Care nu poate fi suspendata.