Eroare grava de strategie: La Gayvision, romanii au fost "pe invers"

Editia din acest an a Eurovision s-a desfasurat sub egida anului european antidiscriminare, aceasta decizie fiind cunoscuta de delegatia romana inca din data de 12 martie. S-a stiut atunci ca asociatiile de homosexuali vor investi peste 160 de milioane de euro pentru promovarea evenimentului. Aceasta informatie este pe toate site-urile si forumurile. Romanii n-au tinut cont de un lucru cunoscut de toti si confirmat de vot: la aceasta editie si-au exprimat preferintele in special homosexualii si lesbienele din toata Europa. Sigur ca asta nu insemna ca baietii de la Todomondo sa fie rasi pe picioare si imbracati in rochite sau sa forteze nota ca Serbia si Ucraina, dar se putea lucra la coregrafie, accesorii si costume pentru ca macar cateva elemente din spectacol sa aminteasca de extravaganta si explozia de culori din paradele gay. Din contra, delegatia romana a sfidat publicul acestei editii pana la a redacta comunicate privind iubitele cantaretilor si o cerere in casatorie.

Clasamentul final al concursului Eurovision demonstreaza ca Romania a avut o strategie foarte proasta in momentul in care a abordat aceasta editie a celui mai pop ular concurs de muzica din Europa. Aceasta totala lipsa de strategie seamana perfect cu tot ce s-a intamplat in Televiziunea Romana in ultimul an: Bani multi aruncati pe proiecte care nu isi aleg bine targetul, promovate prost si apoi urmate de o goana furibunda dupa identificarea unor surse externe care sa fie blamate pentru esec. Pentru ca am amintit aici cuvintele „management“ si „strategie“, adica bani, si inca bani publici, credem ca esecul de la Eurovision merita o verificare pentru ca exista cateva elemente care trebuie dezvaluite pentru a intelege de ce am dat-o-n bara.

Atunci cand participi la un concurs unde victoria si infrangerea tin de votul direct al unui public, trebuie sa tii cont, pana la totala dependenta, de gustul acelui public. Cu alte cuvinte, esti dependent nu de comercialul propriu-zis, ci de tendintele si trasaturile acelui public. Eurovisionul, inaugurat in 1956, este celebru prin faptul ca are o mare incarcatura de traditie, publicul sau este conservator, iar melodiile prezentate au un caracter aparte. Delegatia romana n-a luat in calcul un lucru. La 30 ianuarie, la Berlin, s-a luat o decizie care a deturnat publicul obisnuit al acestui concurs. Avem informatii clare ca echipa din Romania a stiut de aceasta decizie si a fost incapabila sa o interpreteze. Pur si simplu nu au inteles ca a 52-a editie a Eurovision nu va semana cu nimic din ce a fost pana acum.

Vecinivision si Emigrantvision
Pana sa discutam decizia din 30 ianuarie, care in tara noastra s-a concretizat in aruncarea pe Apa Sambetei a cateva zeci de mii de euro, trebuie remarcat faptul ca Romania a acumulat doar punctele pe care le va obtine in fiecare an. La Eurovision se voteaza prin apeluri telefonice sau SMS-uri. Nu ai voie sa votezi tara in care sunt inregistrate cartela telefonica si postul telefonic. Tot de aceea, aproape toti cei care voteaza sunt ingaduitori cu tarile invecinate. De aceea, si-au dat multe puncte intre ele tarile fostei Uniuni Sovietice si tot de aceea tarile nordice
si-au acordat una alteia punctaje mari. Pe aceasta „buna vecinatate“ am obtinut si noi punctaje bune din Moldova si Ungaria.

Un alt element pe care se bazeaza votul de la Eurovision este cel al emigrantilor, „chinuiti“ de un patriotism tardiv. Acest gen de voturi aduce punctaje, culmea, tarilor sarace, care n-au investit mult in propria promovare. Mecanismul este simplu: dintr-o tara saraca migreaza multi oameni. Ei ajung in tari bogate si isi voteaza propriile tari. Asa se explica, de exemplu, ascensiunea Turciei, dar si voturile obtinute de Todomondo din Spania si Israel.

Mai exista un tip de votanti, cei ai traditiei.

---

Despre autor: