Seceta, pe care prognozele o asaza langa cea din 1946 (aceea a fost urmata de foamete), zgarie nemilos obrazul campiei, taie riduri adanci in tarana care n-a mai primit de o jumatate de an picatura de ploaie. Din ceea ce ar fi trebuit sa fie un lan de grau a ramas tutunul negru al unei ierbi uscate. Si asta cu o luna inainte de seceris. Tarana, in campiile romane, sfaraie sub talpi, iar cainii urla noaptea a prevestire si paguba. Temperatura, graieste surazatoare o vorbitoare din televizor, este cu zece grade mai ridicata decat normalul acestei luni. Dumnezeule, cu ce-am gresit? Aceleasi televiziuni, infricosate sa nu intarzie pe un subiect minor, cum este parjolirea pamantului de seceta, secarea fantanilor, pericolul mortii vitelor, se muta cu arme si bagaje pe mitingurile organizate de PD la Craiova, Iasi sau Pocreaca. Zeci si sute de autocare, microbuze si trenuri, burdusite cu oameni incinsi, nervosi, entuziasti, pasionali alearga spre respectivul loc pentru a striga din adancul bojocilor slava tie, moarte dusmanilor Tai. Deosebirea nu este mare fata de trenurile cu mineri aduse de Iliescu sa mature de legionari Piata Universitatii. Atunci, de trenuri se ocupa chiar Traian Basescu. Acum el e statia ultima, Destinatarul Suprem. Minerii purtau bate si rangi. Demonstrantii de azi, la fel de impatimiti, cu o vizibila majoritate feminina n-au ca arme decat sacose. Nu s-au inregistrat, decat sporadic, batai. Intr-o comuna de langa Bucuresti, directorul scolii, fapt trecut neobservat, a fost batut ieri de cativa simpatizanti ai lui Traian Basescu. Directorul fusese unuia dintre batausi dascal. Ce mai conteaza insa atunci cand este in pericol Tatal natiunii? Ce mai conteaza atunci cand prezinti infirmitatea neingaduita de a nu-l iubi? Iti poti stalci in bataie mama, daca are ghinionul sa traiasca si sa spuna ca Traian Basescu nu este ceea ce pare, ci, sa zicem, un sarlatan politic. Pe scene cam aceleasi personaje. Boc, ca un sfredel, Berceanu dand din maini, multimilionarul Videanu, cald si iubitor ca o moasa comunala. Se zareste si obrazul de chirpici al domnului Stolojan. Pe el e zugravit un zambet oblic, menit sa transmita increderea sa tinereasca in victoria Alesului. Osatura domnului Stolojan saboteaza insa silueta si indica o garbovire in rima cu poverile varstei. M-am chinuit sa citesc, cu reverenta de rigoare, afisul electoral imprimat pe pieptul Intaiei Doamne (suspendate) a tarii. N-am izbutit. Oricum, doamna se tine bine. Si pieptul fiicei mari a presedintelui a fost utilizat electoral. Am distins ceva gen "cool". Fiica cea mica, angajata si ea in miting, iscaleste gratios direct pe palmele unor tineri care o sorb din ochi, fireste din iubire pentru ilustrul ei parinte. Am zarit o clipa si chipul invelit intr-o broboada grea de zambete al Elenei Udrea. Nefacand parte din fa-milie, sanii doamnei Udrea, infinit mai bogati, au fost feriti de inscrisuri electorale. Pacat. Doamna Udrea a ametit multimile doar cu parfumul ei discret si scump. In toate aceste mitinguri, Traian Basescu a muncit din greu, cu toporul, la copacul democratiei care trebuie daramat. Balastul partidelor, guvernelor, camerelor legiuitoare trebuie zvarlit peste balcon, peste balustrada, pentru a ramane in final, ca dupa o distilerie divina, doar doi, El si poporul. Vorba cantecului: "In micuta carciumioara/Am ramas numai noi doi". Pana nu va spulbera tot ce-i sta in cale, nu se va opri. Magma multimilor infierbantate, pe care o modeleaza dupa voie, e a lui. Remarc amanuntul ca la Iasi au stat, fata in fata, facandu-se ca se dusmanesc, doua FSN-uri. Unul, as zice mai onest, cu toate ca nu mi-e simpatic. Se revendica din stanga si a ramas ce este. Cel de-al doilea, preschimbat peste noapte, vrea sa inchipuie dreapta. Ca urmas al Bratienilor trebuie proclamat Basescu, primul politician curat, aparut dupa 17 ani de la revolutie direct din temnitele comuniste. Sa ne traiesti, Maria Ta!   P.S. Patriarhul Teoctist, in fruntea procesiunilor preotesti, cere Dumnezeului din ceruri ploaie. La televizor, democratul Marinescu, poreclit Bideu, pentru ca atunci cand s-a suparat pe partid si-a luat acasa respectivul obiect, care ii apartinea, spune convins ca "presedintele Basescu ne-a salvat de inundatii". Consternare in studio. Chiar asa? In consecinta, Inalt Prea Sfintitul ar trebui sa-si indrepte rugaciunile de ploaie spre cel care ne-o poate da. Daca nu va fi intampinat cu o ploaie de injuraturi, poate are noroc.