12 Mai 2007
Putinii fermieri care au accesat fonduri SAPARD nu isi pot valorifica laptele, asa ca activitatea fermelor e, practic, blocata.  

S-a spus de nenumarate ori ca zootehnia romaneasca e in declin continuu, dupa 1989. Cu toate aces
Putinii fermieri care au accesat fonduri SAPARD nu isi pot valorifica laptele, asa ca activitatea fermelor e, practic, blocata.

S-a spus de nenumarate ori ca zootehnia romaneasca e in declin continuu, dupa 1989. Cu toate acestea, judetul Mures numara aproape 25.000 de crescatori de vaci. Cam tot atatia cat Olanda, bunaoara, dar cu deosebirea ca aceasta tara produce de patru ori mai mult lapte decat toata Romania. Aceasta pentru ca, spre deosebire de Olanda, unde exista o multime de ferme cu zeci sau sute de vaci, peste 80% dintre crescatorii autohtoni sunt tarani cu numai una sau doua vaci in ograda, care utilizeaza laptele in special pentru autoconsum. In aceste circumstante, aparitia programelor de finantare europeana SAPARD ar fi putut reprezenta, pentru zootehnia autohtona, o mana cereasca. Autoritatile europene au alocat fondurile necesare. De aici incolo au inceput stangaciile si balbaielile tipic dambovitene.

Doar cateva euroferme in fiecare judet
In esenta, lucrurile stau cam asa: termenul de aplicare a unui proiect SAPARD in domeniu a ex pirat la 1 aprilie 2007. Fermele taranilor care au intocmit proiecte SAPARD pot beneficia de cota de lapte daca fermele au fost populate cu animale pana la aceasta data si daca s-au inscris ca atare la Registrul de investitii al Departamentului de Administrare al Cotelor de Lapte (DACL). Aceste aspecte sunt bine reglementate de o hotarare de Guvern.

Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.