La 21 martie 2007, a fost adoptata o Hotarare de Guvern privind reorganizarea Muzeului National "George Enescu", prin care au fost comasate trei institutii culturale din Bucuresti, Tescani si Sinaia, cu cladirile si obiectele lor de patrimoniu. Aceasta Hotarare de Guvern starneste multe controverse pentru ca ea creeaza, in opinia contestatarilor ei, o "megainistitutie" care sa fie, in fapt, o mina de aur pentru Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania si pentru Adrian Iorgulescu, fostul presedinte al breslei compozitorilor. De asemenea, actul Guvernului produce grave mistificari asupra actelor de donatie prin care cele trei cladiri Enescu au intrat in patrimoniul statului. Cu alte cuvinte, hotararea de guvern incalca actele de donatie date de Maruca Enescu.
Abuz consacrat
Nici in cele mai negre vise, Maruca si George Enescu nu si-au dorit ca donatiile lor sa devina un "mamut comercial, sub o directie unica". Dupa cum ZIUA a dezvaluit anul trecut, Palatul Cantacuzino este inchiriat gratuit in proportie de peste 75% de Uniunea Compozitorilor. Aceasta a subinchiriat o buna parte din spatiul Palatului Cantacuzino unor firme private si unui restaurant. Faptul contravine grav actului de donatie al Marucai Cantacuzino Enescu prin care Palatul Cantacuzino a intrat in posesia statului roman. Conform acestui act, spatiul Palatului Cantacuzino trebuie sa fie folosit in exclusivitate pentru cinstirea operei si personalitatii lui George Enescu. In consecinta, salile Palatului trebuie sa fie ale Muzeului National "George Enescu". In urma HG 288/2007, raporturile juridice intre UCMR si muzeu au ramas neschimbate, astfel ca actul juridic al Guvernului in loc sa indrepte abuzul pus la cale de catre Ministerul Culturii si Uniunea Compozitorilor il consacra. Nepoata Marucai Cantacuzino, Maria Ioana Cantacuzino, cea care poate pune in discutie felul in care sunt respectate clauzele actului de donatie, e socata de Hotararea Guvernului si de consecintele ei asupra Palatului Cantacuzino.
Conform HG nr. 288 din 21 martie 2007, Muzeul National "George Enescu" se reorganizeaza prin comasarea cu Centrul de Cultura "Rosetti - Tescanu - George Enescu", care se desfiinteaza si, prin preluarea obiectului de activitate al Casei Memoriale "George Enescu" din cadrul Centrului European de Cultura Sinaia. In urma HG 288/2007, raporturile juridice intre UCMR si muzeu raman neschimbate, fiind vorba de "o reorganizare a structurii interne a institutiei, si nu de o modificare a statutului juridic al acesteia". Ministerul Culturii si Cultelor a motivat, astfel, decizia de "comasare": "Avand in vedere obligativitatea mentinerii subordonarii centrale a celor trei institutii (conform actelor de donatie facute catre Statul Roman), comasarea lor este necesara pentru a realiza o coordonare stiintifica unitara a activitatilor specific muzeale (cercetare, documentare, evidenta, conservare si punere in valoare) si o valorificare superioara din punct de vedere cultural a donatiilor. Cuprinderea celor trei institutii sub aceeasi personalitate juridica nu afecteaza cu nimic clauzele prevazute prin actele de donatie".
La solicitarea ZIUA, MCC a oferit punctul sau de vedere cu privire la situatia chiriasului din Palatul Cantacuzino, Uniunea Compozitorilor. "Actul prin care se concesioneaza o parte din Palatul Cantacuzino catre Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania prevede ca perioada de concesionare este de 30 de ani, incepand cu anul 1991. Suprafata aflata in administrarea UCMR este de aproximativ 75% din cea totala. Contractele de inchiriere dintre UCMR si Ministerul Culturii si Cultelor semnate pana acum pentru Palatul Cantacuzino se vor mentine. Muzeul National "George Enescu" se mentine ca institutie cu personalitate juridica, cu intreg patrimoniul sau, astfel incat statutul Palatului Cantacuzino ramane neschimbat, contractele incheiate ramanand, de asemenea, in vigoare", se arata in precizarea oferita de MCC pentru ZIUA.
Dezorganizare programata
ZIUA a reusit sa vorbeasca in Franta cu nepoata Marucai Cantacuzino Enescu, Maria Ioana Cantacuzino, mai cunoscuta la Paris si Bucuresti cu numele ei de scriitoare, Oana Orlea. "Nu, n-am fost informata de reorganizare si lucrul nu ma socheaza in mod deosebit, pentru ca asta tine de forma. Ceea ce ma socheaza, ceea ce ii socheaza si pe multi altii, este sensul acestei <<reorganizari>>, ca sa nu-i spunem <<dezorganizari>> programate, deci fondul problemei. Fiindca oricat s-ar stradui MCC sa dea explicatii sfatoase si senine este absolut evident ca ea contravine dorintei Marucai Cantacuzino si a lui George Enescu care nu mentioneaza nicaieri o oarecare aspiratie de a vedea cele trei donatii, Palatul, conacul de la Tescani, casa de la Cumpatul, comasate intr-un <<mamut comercial>>, sub o directie unica. Se cunosc bine defectele unei centralizari prea riguroase cu un singur pol decizionar departat de obiective si de realitatea locala particulara fiecarei unitati si care complica administrarea <<satelitilor>> pana in cele mai mici amanunte, permitand, de asemenea, o gestiune nebuloasa si greu de controlat. Se poate pune intrebarea daca nu acesta ar fi scopul, cel putin unul din scopurile urmarite", ne-a marturisit Maria Ioana Cantacuzino.
Intrebata daca va uza de calitatea sa de mostenitoare a Marucai Cantacuzino, Maria Ioana Cantacuzino ne-a oferit urmatorul raspuns: "In principiu, nu tineam sa fac uz de calitatea mea de mostenitoare, am gandit intotdeauna ca romanii din tara, cei pentru care au fost facute donatiile, au dreptul si datoria sa apere ceea ce le apartine, lor si nu mie, mai ales ca nu mai traiesc in Romania. Din nefericire, s-au depasit limitele. E greu pentru un om sa lupte singur cu un sistem, caci despre un sistem este vorba, ar trebui o armata de jandarmi si de juristi, insa, la urma urmelor, totul este posibil".
O adevarata negustorie
Maria Ioana Cantacuzino (foto) considera inacceptabila incalcarea actului de donatie.
"Formula de <<chirie gratuita>> este, ca sa spun asa, destul de originala, cam absconsa, totusi, ma rog, nu m-ar privi daca n-ar fi vorba de 75% din spatiul Palatului. Saptezeci si cinci la suta!!! Proportie recunoscuta, in realitate mai mare probabil. E de mirare ca oamenii mai vorbesc despre Muzeul Enescu si nu e de mirare ca strainii care l-au vizitat au ramas cu o mare nedumerire. Care muzeu? Unde muzeu? Aceasta incalcare a actului de donatie este inacceptabila, precum si subinchirierea unor terti, care nu au nici macar, cat de cat, vreo legatura cu cultura. Este vorba de o adevarata negustorie. Nu se putea batjocura mai mare asupra memoriei Maestrului, chipurile mandria natiunii! Ceea ce se intampla la Tescani, pe cale de a fi transformat intr-o anexa, este exact pe aceeasi linie de incalcare sistematica si fara scrupule a actului de donatie in care se stipuleaza clar ca proprietatea este donata pentru a deveni <<un inalt asezamant cultural>>. Un bun simt gospodaresc elementar ar considera aberant ca un asemenea asezamant, care presupune o organizare deosebita, cu contacte in lumea intreaga, sa fie dependent de un centru situat la mai mult de 300 de km distanta. Bineinteles ca scrisoarea pe care am trimis-o presedintelui Romaniei (Traian Basescu -n.r.) a ramas fara raspuns. Nu-mi faceam iluzii, ar fi fost un adevarat miracol sa primesc un raspuns si sa mai fie si in sensul respectarii actului de donatie. Am vrut sa cred, pentru o clipa doar, in dorinta conducatorilor actualei Romanii de a pastra ce a mai ramas din patrimoniul national dupa trecerea tavalugului comunist si mai ales am vrut sa-mi arat revolta si indignarea pentru continuarea distrugerii lui. Istoria va consemna cu siguranta jaful care se face din donatiile sotilor Enescu.
Dar inca odata ma intreb, de ce nu se ridica in tara voci puternice, nu numai ici colo, cateva, asa cum au fost cele care au strigat in desert si au fost repede inabusite pin diverse mijloace mai vechi si mai noi, ci un cor, un asamblu intru apararea patrimoniul pe care Maruca Cantacuzino si George Enescu l-au lasat mostenire nu mie, nu lui cutare sau lui cutarica, ci intregii natiuni?", sustine Maria Ioana Cantacuzino.
Viorile lui Enescu sunt in pericol
Pentru ca s-a luptat ani de zile ca spatiile Palatului Cantacuzino sa fie folosite de Muzeul National "George Enescu", si nu de Uniunea Compozitorilor, marea pianista Ilinca Dumitrescu a fost destituita abuziv, cu concursul ministrului Adrian Iorgulescu, fostul presedinte al UCMR si unul dintre artizanii inchirierii gratuite a Palatului Cantacuzino.
In acest moment, Ilinca Dumitrescu se afla intr-un proces cu MCC si Adrian Iorgulescu. "A trecut aproape un an de la inlaturarea mea din fruntea Muzeului National George Enescu printr-un concurs trucat, de catre ministrul Iorgulescu si acolitii sai binecunoscuti. Am, deci, o perspectiva asupra evenimentelor. Din pacate, tot ceea ce am dezvaluit in numeroasele articole si interviuri din toata presa s-a adeverit. Muzeul si casele memoriale Enescu s-au "comasat", intr-un moment in care se realizeaza peste tot in Europa o descentralizare! Oameni de paie fac legea acolo si distrug tot ce s-a cladit cu migala si greutate in ani de zile. Dar mai grav, in acest moment, e faptul ca viorile inestimabile ale marelui muzician sunt in pericol. Este o impietate sa scoti din depozite viorile lui Enescu, sa le pui un pret derizoriu, sa le dai pe mana unui oarecare lutier si apoi sa le instrainezi, sub pretextul ca le imprumuti unor tineri si talentati muzicieni spre a fi "cantate"(?!). Asta este o enormitate. Viorile lui Enescu sunt valori istorice, asa cum sunt si instrumentele altor ilustri creatori. Nu se ating deloc, sau foarte rar, si numai in anumite momente speciale. Este cum ai spune: <<Da-mi si mie pana lui Voltaire, sa scriu un candide!>>.
Am fost prima care a atras atentia opiniei publice asupra cacialmalelor din Ministerul Culturii si Cultelor, sub conducerea lui Adrian Iorgulescu, si din Uniunea Compozitorilor (sub conducerea lui Octavian Lazar Cosma, si, din umbra, a lui Adrian Iorgulescu). Intre timp, au aparut multe persoane care au prins curaj si au indraznit sa spuna adevarul, ultimii dintr-o lunga lista fiind domnii Florin Chilian si Constantin Vaeni. In totii anii mei de directorat am tinut piept atacurilor, mai subtile sau mai violente, asupra patrimoniului muzeului. De la sediul institutiei - Palatul Cantacuzino, luat cu japca de catre UCMR si exploatat in folosul ei, la viorile lui Enescu si manuscrise (obiecte sacre de patrimoniu), pentru care a trebuit sa lupt cu vehementa. Acum, printr-o confuzie provocata special, se doreste, de fapt, imprastierea patrimoniului", ne-a spus Ilinca Dumitrescu.
Clauzele de revocare
In 1967, Maria (Maruca) Enescu a lasat un act de donatie prin care pecetluia soarta Palatului Cantacuzino, cladire pe care o avusese in proprietate. Una din conditiile donatiei prevedea ca "Muzeul George Enescu, ce poarta numele marelui disparut si care prin activitatea ce depune ii aminteste memoria si numele, sa nu fie impiedicat niciodata si de nimeni in continuarea menirii sale si sa ramana in permanenta sub tutela exclusiva a Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta". Maruca Enescu si-a luat in actul de donatie si urmatoarea prevedere: "Nerespectarea totala sau partiala a uneia din clauzele aratate mai sus, atrage de la sine revocarea imediata si fara vreo formalitate a acestei transmisiuni de drepturi ce face obiectul prezentului act". Conform acestei prevederi, mostenitoarea Marucai Enescu, Maria Ioana Cantacuzino, poate
denunta donatia.
Vioara Guarnieri a lui Enescu, scoasa la concurs
Viorile ce i-au apartinut lui George Enescu nu sunt inregistrate in categoria juridica tezaur a patrimoniului cultural national pentru ca, pana acum, Muzeul National "George Enescu" nu a avut bani pentru expertiza, pentru asigurarea acestor bunuri de patrimoniu si pentru ca nu a declansat procedura de clasare. La 3 aprilie 2007, ministrul Adrian Iorgulescu a facut publica initiativa sa privind reintroducerea in circuitul artistic a viorii Guarnieri care i-a apartinut lui George Enescu. Conform proiectului ministrului Culturii, vioara care valoreaza aproape 700.000 Euro ar urma sa fie cedata prin concurs unui violonist roman. Instrumentul se afla alaturi de alte patru viori pe care a cantat George Enescu in depozitele Palatului Cantacuzino. Vioara Guarnieri a fost donata de Maruca Enescu si este intr-o stare buna, necesitand o reparatie relativ minora de incleiere si lipire.
Palatul Cantacuzino, gata de consolidare
Din banii imprumutati anul acesta de la Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene, Ministerul Culturii si Cultelor va demara lucrari de consolidare pentru Palatul Cantacuzino. "E de la sine inteles ca MCC nu m-a consultat cu privire la eventuala restaurare a Palatului pe banii de la BDCE. Sunt convinsa ca o restaurare ar fi necesara, ramane de vazut in ce conditii. Pentru ca asa cum pare a fi proiectata, consolidarea poate deveni un cal troian si chiar este unul pesemne", ne-a declarat Maria Ioana Cantacuzino.