Senatorul PSD, Serban Mihailescu, nu a mai facut politie politica. Asa au apreciat cinci dintre cei noua reprezentanti ai Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii - prezenti ieri la sedinta CNSAS - care au admis o cotestatie formulata de Mihailescu la decizia anterioara prin care senatorul PSD primise verdict de politie politica. Absenta de la lucrari a lui Mircea Dinescu a fost decisiva in luarea deciziei, tinand cont ca la ultima votare acesta se pronuntase pentru incadrarea lui Mihailescu la colaborator al fostei Securitati.
Cazul Mihailescu a impartit CNSAS in doua tabere. Prima a fost compusa din cei care i-au fost favorabili senatorului PSD - Laurentiu Tanase, Corneliu Turianu, Constantin Buchet, Florin Chiritescu si Cazimir Ionescu. A doua a fost formata din cei care au votat impotriva contestatiei formulate de Serban Mihailescu, adica din Ticu Dumitrescu, Claudiu Secasiu si Virgil Tarau. "Au profitat de absenta mea. Sunt plecat la Frankfurt, la un festival. Ar fi trebuit sa astepte sa fim toti ca nu era nici o graba si, dupa parerea mea, acest caz trebuia rediscutat alaturi de cel al lui Mircea Cosea, si el e in aceeasi situatie", ne-a declarat ieri Mircea Dinescu. De absenta lui Dinescu de la sedinta s-au legat si alti membri ai Colegiului, care au sustinut ca institutia se compromite pe zi ce trece prin decizii de acest gen. "Exista o fisa de cadre in care era trecut numele sau (al lui Serban Mihailescu n.red.) si in care se vedeau primele pe care le lua anual. In baza acestei dovezi am dat prima data verdict de politie politica", ne-au declarat surse din Colegiu. Acestea ne-au explicat ca proba pe care a adus-o senatorul PSD in favoarea sa a constat intr-un livret militar. "E o ordinarie! Pe Serban Mihailescu l-am descoperit ca fiind ofiter acoperit. Or, in nici un caz acest lucru nu apararea intr-un livretul militar", ne-au spus aceleasi surse. Acestea au sustinut ca, in logica deciziei date de CNSAS, Mircea Cosea ar trebui sa primeasca un verdict asemanator cu cel al senatorului PSD. "In mod obligatoriu, acum, lui Mircea Cosea ar trebui sa i se dea un verdict ca nu a colaborat cu Securitatea. Mai ales ca acesta, spre deosebire de Mihailescu, a fost dat afara de unde lucra pentru ca inainte de 1989 niste rude au plecat in strainatate", au comentat ironic sursele mentionate.
Interpretarea recompenselor
In tabara "pro-Mihailescu", lucrurile sunt vazute altfel. Surse din CNSAS ne-au declarat ca in favoarea deciziei de necolaborare a atarnat interpretarea data de Comisia juridica a institutiei. "Initial, cand a primit verdict de colaborare, era o inregistrare intr-o fisa in care el aparea ca ar fi primit o recompensa. Recompensele puteau fi primite si de la Armata si de alte institutii. Deci nu constituie probe ca Mihailescu ar fi facut politie politica. In sedinta de azi s-a citit doar materialul comisiei juridice si toti am cazut de acord ca nu se poate spune ca a facut politie politica", ne-au mentionat alte surse.
Aceleasi surse ne-au spus ca Florian Costache, aspirant la sefia CES, a ramas cu verdictul de politie politica, membrii CNSAS respingand o contestatie formulata de acesta la decizia anterioara a Colegiului. (R.A., V.D.)
Istoria verdictului
In luna octombrie 2006, Colegiul CNSAS decidea ca Mihailescu (PSD) si Cosea (PNL) (foto) au fost ofiteri sub acoperire ai fostei Securitati, insa, neavand acces la mai multe informatii, nu se poate spune daca au facut sau nu politie politica. Surse din Colegiu au sustinut atunci ca decizia stipula ca: "Cei doi au fost ofiteri sub acoperire, fara probe de politie politica".
Ulterior, votul a fost anulat pe motiv ca, nefiind prevazut in lege, statutul pe care cei doi l-au primit nu a putut fi incadrat in nici o categorie legala de catre cei de la Directia Juridica a institutiei. Astfel incat, votul din octombrie 2006 a fost repetat in ianuarie, cand a iesit ca cei doi au colaborat cu fosta Securitate. Votul din 25 ianuarie a fost unul foarte strans. "Am decis astazi, cu o majoritate fragila, la mustata daca vreti, ca cei doi au fost colaboratori ai politiei politice comuniste, in sensul legii dupa care functionam", au sustinut atunci surse din Colegiu. (R.A.)