„Egiptul. Tarimul Uitat" se va distribui luni, 14 mai, alaturi de ziarul „Cotidianul". Volumul lui Jean Vercoutter este al doilea din colectia ENCICLOPEDICA, o selectie din seria „Découvertes Gallimard", adusa in premiera in Romania de „Cotidianul" si Editura UNIVERS, cu sprijinul proiectului imobiliar Baneasa.

Numit in 1939 la Institutul francez de Arheologie Orientala din Cairo, arheologul Jean Vercoutter si-a luat in serios rolul: in 160 de pagini legate se regasesc toate momentele esentiale ale redescoperirii oazei antice din nordul Africii.

Cele mai emblematice si totodata impresionante vestigii monumentale ale vechiului Egipt, piramidele sint firul rosu al expeditiilor in redesenarea civilizatiei uitate si totodata al cartii lui Vercoutter. Piramidele de la Gizeh au fost mentionate, spune autorul, inca din Evul Mediu Timpuriu de calatorii vechiului continent, care desfasurau adevarate armate in expeditiile de pe valea Nilului.

In secolul al XVII-lea, parizianul Jean de Thévenot masoara primul Marea Piramida a lui Kheops, iar un alt conational, Benoit de Maillet, publica in 1735 prima sectiune transversala a gigantului, aproape exacta la scara cu realitatea. Descrierile monumentului lui Kheops, cu cele 2,6 milioane de blocuri si o masa totala de 7 milioane de tone, i-au luat mintile lui Napoleon, care s-a hazardat, la vremea respectiva, la calcule naucitoare, dupa cum arata Vercoutter: „Cu blocurile de la cele trei piramide de la Gizeh s-ar fi putut inconjura Franta cu un zid de aparare inalt de 3 metri si lat de 30 de centimetri".

Piramida lui Keops a fost trecuta inca din anul 200 in lista celor 7 minuni ale lumii antice, de catre inginerul Philos din Bizant. Proiectul „Cele 7 noi minuni ale lumii", care se va finaliza anul acesta, pe 7 iulie, a inclus intregul complex piramidal de la Gizeh in concurs, alaturi de alte 20 de repere turistice si istorice, precum Statuia Libertatii, Stonehenge sau Marele Zid Chinezesc.

Statutul de unica minune a lumii antice care mai exista inca a contribuit decisiv la desemnarea complexului piramidal de la Gizeh drept unic ,,candidat de onoare" al campaniei. Decizia organizatorilor a fost insa influentata si de liderii de opinie egipteni, care au considerat „absurda si nefondata" ideea alegerii unor noi minuni ale lumii.