cultura&business.ro, un "mariaj" debusolat

Site-ul acesta nu exista, cu toate ca ar putea.
In mod nefiresc, cultura si business-ul reprezinta, pe plaiurile noastre, un cuplu de termeni cel putin bizar; permanent in dezacord, de-a dreptul sortit esecului. Cu toate ca s-ar dori unul mereu in luna de miere. Daca tinem seama de afirmatiile creatorilor, dar si de ale reprezentantilor unor institutii care supravegheaza - cand serios, cand in doru' lelii - bat cu pumnul in masa, comenteaza sau planifica domeniul cu pricina, si anume ca productiile culturale inghit bani fara acoperire, e de la sine inteles ca business-ul si cultura sunt doua entitati disjuncte. Cuvantul "afacere" e perdant. Mai mult, e ostil oricarei tentatii de binecuvantare, de oriunde ar veni ea. In plus, industria divertismentului care arunca pe piata produse destinate consumului vizual imediat si relaxarii, asemenea unui dus rece pe timp de canicula, a compromis ideea de cultura clasica. Multi oameni considera ca efortul de a descifra ce spune dramaturgul, compozitorul, artistul plastic cutare sau cutare - adevaratii creatori - este prea mare intr-o viata atat de impovarata de grija procurarii celor necesare vietuirii fizice. Asa ca, hai la manele ! Prin zidurile apartamentelor de bloc, prin ferestrele larg deschise, din autoturisme curge in valuri fericirea impopotonata in leganari lascive si dansuri din burice sau jalea despartirilor clamate in nota orientala. Ce sa-i faci? Societatea industriala a adancit prapastia dintre cultura traditionala si ofertele facile, venite pe banda rulanta, prin canalele mediatice. Pe unul dintre ele, nu demult, prezentatoarea unei emisiuni culturale a respirat usurata, dupa ce facuse referire, cu destula stangacie, la capodopera lui Cervantes, "Don Quijote" : "Si acum, sa trecem la lucruri ceva mai vesele !" Antologic, nu ?!
Cum sa mai spere atunci creatorii ca mai este loc pentru ei aici, unde altadata scriitorul, poetul, compozitorul, artistul liric sau plastic, actorul erau la rang de cinste?! Migrarea lor spre alte zone cultural-geografice, unde sunt asteptati si adulati, unde cultura si afacerea merg mana-n mana - la ei e posibil ! - este mai mult decat un fenomen; este un act de disperare dublat de constiinta propriei lor valori. Aparent, suntem tentati sa comentam ca evenimentele la care asistam, in domeniul vitregit al culturii - spectacole de opera, memorabile puneri in scena a unor piese clasice sau contemporane, expozitii semnate de nume sonore sau total necunoscute, mari targuri de arte vizuale, etc., etc., - toate exceland in planul valorii artistice - reprezinta o recunoastere. In realitate, protagonistii lor isi plang de mila... pe salarii care oscileaza intre 4 si 10 milioane lei vechi. Un examen de supravietuire pe care politicienii nostri il considera, pe semne, "neesential". Sau sa fie, pur si simplu, tributul pe care-l platesc talentului?! Mai grav, multi dintre cei daruiti, care mai apuca pensia - nu pronuntam cifra mai mult decat umilitoare - croseteaza talpici si mileuri, pe care le comercializeaza prin intermediari sau canta la nunti si botezuri, daca nu au norocul sa ingrijeasca batrani sau sa se "relaxeze", jucand, la propriu, rolul de bona.
Mijloc de existenta pentru unii, de propaganda si de dominare pentru altii, artele, in general, nu sunt invitate la festinul regal pe care il presupune ravnitul si incertul mariaj "cultura&business".
Dar, din exterior nu se vede.

---

Despre autor: