Seful SRI face, intr-un interviu exclusiv pentru „Cotidianul", un exercitiu de diplomatie, trimitind semnale discrete in legatura cu subiecte delicate pe agenda serviciilor secrete.

Maior spune ca nu e deranjat daca cinevase gindeste la schimbarea lui din functie. Domnule George Maior, ati aflat cine a dat biletelul la PSD? Inca facem aceasta cercetare pe situatia concreta a incidentului de securitate. Ea poate sa dureze destul de mult. In mod evident, a fost un incident. Pentru mine este foarte important sa vedem daca o persoana din serviciu a putut desfasura un joc politic, inminind un asemenea biletel, in scop evident politic sau daca a fost vorba despre o neglijenta.

Ati stiut de intentia domnului Geoana, fostul dumneavoastra coleg, de a face publice acele insemnari?

N-am stiut. Am ramas destul de uimit de gestul Domniei sale. Daca chiar ar fi fost vorba de o posibilitate minimala de santaj, un prieten isi putea suna un prieten sa se documenteze. Nu mi-a spus, m-a sunat cu cinci minute inainte de conferinta de presa respectiva, nu am putut sa raspund la telefon, dar si daca as fi raspuns, probabil ca singurul indiciu era „priveste televizorul". Am o oarecare dezamagire, pe care i-am si marturisit-o. Avind in vedere istoria noastra comuna, ar fi fost mult mai colegial si chiar in spiritul adevarului sa fi avut o discutie inainte de un asemenea gest.

Credeti ca Mircea Geoana incearca sa va sape, cum se spune?

Sper ca nu. Eu am tinut foarte mult la acest partid, intr-o perioada grea pentru el, am alergat impreuna pentru partid, mi-am consumat foarte multa energie intelectuala si politica pentru a face ceva bun acolo. Tocmai de aceea sper ca mandatul meu de director al SRI este vazut de acest partid in sens profesional, nu in sensul unei diviziuni de putere, al unei impartiri de putere sau in sensul in care neutralitatea politica ar putea sa insemne altceva. Am spus colegilor ca este vorba despre un mandat profesional, de reforma a acestui serviciu, de modernizare, nicidecum sa se imparta, intr-un fel sau altul, puterea care e data de informatii.

Cum se poate vorbi despre modernizarea serviciului, in conditiile in care acel celebru biletel lasa impresia ca SRI face politie politica?

Am afirmat-o de mai multe ori, a fost vorba despre o actiune de verificari de rutina, pentru a vedea daca serviciul in fata unei posibile suspiciuni de santaj, deja lansate la nivel public, detine documente de acest gen. Din fericire nu detinea, ele fusesera predate la CNSAS. As fi fost extrem de nemultumit daca nu s-ar fi facut. Ma intreb acum, daca nu ar fi fost chiar important sa-l informam si pe presedintele Romaniei in legatura cu aceasta situatie, care viza, pina la urma, un aspect de securitate nationala, santajarea Curtii Constitutionale.

Mai aveti, in momentul de fata, asemenea verificari de rutina?

Dupa cum stiti, SRI a predat majoritatea dosarelor. Milioane de dosare au fost transferate catre CNSAS. Au fost pastrate in jur de 70.000 de dosare de siguranta nationala, legate de contraspionaj, contra terorism. Ele sint evaluate de comisia mixta CNSAS-SRI. Este paradoxal ca acum, cind ne debarasam de dosare, serviciul sa fie suspectat de asemenea practici. Au aparut tot felul de mitologii legate de fondul x, y, z, tinute ascunse, aici, care ar contine nume de oameni de presa, politicieni. Este fals. Din acest punct de vedere, CNSAS are sarcina de a evalua fiecare caz in parte.

Exista oameni politici care va suna incercind sa obtina informatii? Care este relatia cu partidele?

Ma intreb, in linia modernizarii serviciului, daca nu este bine sa realizam un brief, o informare asupra tendintelor generale, care sa se adreseze factorilor principali reprezentanti in Parlament, asa cum se face si in alte state. Acest concept il am in vedere si-l vom discuta mai departe. Totul in cadru organizat, nu pe baza de mici intilniri de tip bizantin, balcanic, prin care sa se manipuleze informatii. Eu cred ca sarcina unui director de informatii este sa informeze ansamblul institutiilor statului despre anumite tendinte.

Nu mi-ati raspuns. Sint oameni politici care va suna sa va ceara informatii?

Exista multa lume care vine si discuta cu mine, dar nu indraznesc sa-mi adreseze asemenea intrebari, pentru ca ma cunosc.

Cum se face ca SRI a fost implicat, intr-un timp atit de scurt, in doua scandaluri, pentru ca a mai existat si povestea de la Dimbovita, in care SRI a cerut verificarea unor hotariri judecatoresti?

SRI este, poate, mai mult ca niciodata scos in lumina reflectoarelor si a opiniei publice. Nu trebuie sa ne inselam prea mult pe noi insine si trebuie sa recunoastem ca sintem intr-o situatie speciala. Nu cred ca a mai existat in istoria serviciului o situatie in care un director sa mearga intr-o zi cu un briefing la un presedinte, iar a doua zi sa mearga la un alt presedinte, de data asta unul interimar. Vedeti, situatia exterioara serviciului este extrem de complexa. Din pacate, trebuie sa constat ca trebuie sa lupti pentru aceasta neutralitate.

Ce s-a intimplat in cazul Dimbovita?

Un sef al unei structuri locale a cerut oficial consultarea unor hotariri judecatoresti care sint publice. Putea sa faca acest lucru si fara sa se adreseze oficial. A fost un exces din punct de vedere al birocratiei. Fostii mei colegi, din pacate, au prezentat acest lucru intr-o conferinta de presa ca si cum ar fi fost vorba despre o mare conspiratie realizata in palatul de la Cotroceni, de intruziunea in dosarele judecatoresti, controlul asupra judecatorilor. A fost vorba de o chestiune destul de clara, anume evaluarea unor hotariri publice, a modului in care ele reflecta o anumita situatie economica.

De ce avea nevoie serviciul de evaluarea proceselor economice?

In activitatea serviciului, pe linga aspecte de securitate nationala, asa cum sint intelese ele traditionalist, intra, legal, si aspecte economice, securitatea economica a statului.

Cum comentati scrisoarea domnului deputat Ion Stan, membru in Comisia de control al SRI, trimisa tuturor serviciilor, in care se spune ca Romania se afla intr-o grava si complexa criza de securitate nationala?

Eu apreciez ca Romania nu se afla intr-o astfel de criza. Nici serviciul. Il apreciez pe Ion Stan, dar cred ca nu era nevoie de o asemenea scrisoare.

Li se mai cere serviciilor sa iasa de sub influenta lui Traian Basescu. Cum comentati?

Aceasta teza, vehiculata foarte mult, este falsa. Nu am simtit nici un moment un element de forta, sau unul subiectiv, in modul in care s-a raportat presedintele la servicii, nici primul-ministru. As fi refuzat categoric o asemenea situatie. Poate i-am suparat si pe presedinte, si pe premier in modul in care distribuim informatia si o prezentam, dar prima mea regula a fost sa nu supralicitam. Sa lucram cu date care sint dovedite din punctul de vedere al informatiei.

Inseamna ca un membru al Comisiei de control nu stie ce vorbeste?

Il pot intelege din perspectiva actiunii politice, dar nu cred ca serviciul are nevoie de asemenea avertismente, pentru ca este un serviciu extrem de matur, care stie cum sa se comporte.

Care este relatia cu presedintele suspendat?

Am vorbit doar intr-un context amical. Este, dupa parerea mea, o anumita problema. Este totusi vorba de un presedinte suspendat, nu de un simplu cetatean, si din punct de vedere legal nu este definita o asemenea situatie. Cred ca ar trebui reglementata. Parlamentul trebuie totusi sa decida.

Ce tip de informatii trimiteti, de obicei, presedintelui, ce tip premierului?

Normal ca mai multe informatii de tip economic ajung pe masa primului-ministru, el are in sarcina politica strategia economica. Mai multa informatie privind starea nationala, de securitate, pe aspecte ce vizeaza CSAT-ul vine pe masa presedintelui.

Exista oligarhi in Romania?

Noi privim aspectele economice ale securitatii nationale in corelatie cu potentiale pericole la adresa securitatii. Concentrarea evidenta, pe de o parte de putere politica si economica este un fenomen pe care il avem in vedere, asa cum avem in vedere si ideea de piata libera, de adaptare la economia competitiva a Uniunii Europene, sau sistemele moderne de lobby care exista peste tot in statele occidentale.

Seful SRI ar vrea un control „foarte activ"si pentru celelalte servicii secrete. Care sint primele trei pericole care pindesc Romania? Eu sint foarte dezamagit cind, la nivelul analizei exterioare serviciului, nu ia lumea in considerare strategia de securitate a Uniunii Europene, in care sintem totusi membri. Acolo se definesc foarte clar pericolele pentru Uniune. Strategia incorporeaza si o filosofie transatlantica. Iata, terorismul este pe locul intii, proliferarea armelor de distrugere in masa, pe locul doi, conflictele regionale, pe locul trei, coruptie, institutii slabe, deci statul slab, pe locul patru, crima organizata pe locul cinci. Daca ar fi sa vorbesc eu de un pericol poate mai metafizic, m-as referi la lipsa de gindire strategica, la indolenta, adica la nedefinirea concisa a interesului national pe toate aceste componente. Multi vorbesc de interesul national, dar nu spun la ce se refera.

Exista un pericol economic?

Exista, din acest punct de vedere, un proces dificil de adaptare la spatiul economic al Uniunii Europene. Iata, un aspect dezvoltat recent, securitatea energetica, este dezbatut foarte amplu in Uniune si la nivel NATO, desi este o organizatie militara.

Am tot auzit aceasta sintagma a „baietilor destepti" care cumpara energie ieftin si o vind scump. Pina la urma, asta face parte din mecanismul de piata. De ce sint acestia infierati?

Eu vorbesc de felul in care se construieste aceasta piata. In timp, au existat distorsiuni legate de libertatea reala a pietei, de concentrare in evolutia sa.

E o tendinta de monopol sau tendinta unor firme de a acapara piata?

Din acest punct de vedere, al libertatii pietei si concurentei, piata aceasta emergenta a dezvoltat asemenea fenomene, din pacate.

Includem aici si zona petrolului si a derivatilor din petrol?

Vorbim de un concept energetic in sens larg.

Este nationalismul un pericol in Romania de azi?

Sintem intr-o lume europeana, postmoderna, in care exista preocupari pentru fenomene extreme, din punct de vedere social. Ungaria, de exemplu, a avut manifestari antiglobalizare si ne asteptam ca pe viitor sa avem si noi asemenea manifestari pe teritoriul nostru national. Interpretam elementul national dintr-un punct de vedere serios, in acest nou context in care ne gasim.

Ati spus ca urmeaza un raport despre Tinutul Secuiesc, dupa referendum. Ce s-a intimplat cu el?

Noi am documentat situatiile la vremea respectiva, le avem in vedere si nu consideram ca putem contribui la ameliorarea lucrurilor pur si simplu scotind public asemenea rapoarte, care la nivel de limbaj exterior serviciului, chiar politic, le pot alimenta in sens negativ. Avem situatia sub control informational, am constatat ca s-au manifestat anumite excese si, daca este cazul de vreo incalcare a unor elemente legale, constitutionale, imediat sesizam si alte institutii. Nu credem ca facem bine scotind la lumina anumite rapoarte care ar putea face rau prin simpla lor dezbatere la un nivel mai mare de emotie.

Care este relatia cu celelalte servicii?

Este o relatie destul de buna cu SIE, pentru ca aici exista o distinctie mai putin clara in ce priveste zona interna si externa, in privinta acelor amenintari de care vorbeam. SIE si SRI sint servicii complementare si ma gindeam ca, poate intr-o zi, va exista posibilitatea unificarii intr-un singur serviciu, S.I.R., Serviciul de Informatii al Romaniei, avind in vedere ruperea acestei distinctii intre intern si extern. Evident, aceasta decizie apartine factorului politic. Lucram in parametri normali cu armata, desi aici am putea sa avem mai multa colaborare sistematica. Si cu Ministerul de Interne colaboram, dar este mai dificil de spus daca este un serviciu de informatii in sens clasic. Lumea spune ca si STS, si cel al SPP-ului sint servicii de informatii, eu spun ca nu si ca ar trebui sa ne concentram mai mult pe aceste doua mari servicii, serviciul intern si extern, si pe cel departamental al armatei.

Credeti ca celelalte servicii sint mai putin in atentia parlamentara decit SRI?

Ca fost parlamentar, pot sa spun ca ar putea sa existe un control mai riguros pe alte zone ale acestei componente de servicii.

Cine ne asculta telefoanele?

Se mai intimpla si sa ascultam telefoanele pentru a apara securitatea nationala si democratia, intr-un cadru legal, cu mandat judecatoresc. Este un lucru pe care il realizeaza toate serviciile. E un mijloc exceptional, care nu-mi place, dar care este vital pentru SRI.

Asta inseamna ca toate celelalte servicii pot asculta telefoanele, dar acolo controlul este mai putin reglementat.

Si acolo este control judecatoresc. Nimeni nu poate asculta fara mandat in Romania.

Cine poate controla asta?

Noi avem o comisie parlamentara foarte activa, unde lucrurile acestea se discuta. Ar trebui sa fie la fel si in cazul celorlalte servicii.

Care este cadrul legal al SRI? Aveti o lege a sigurantei nationale din 1991.

Este o lege desueta. Nu sint foarte multe tari, in afara de tari poate din Asia, care au legi ale securitatii nationale, asa cum se discuta si la noi acum. Sint fenomene dinamice care nu pot fi incorsetate intr-o lege. Ce facem cind vine o noua amenintare, schimbam legea? Legea actuala viza o conceptie rigida si supralicita foarte multe amenintari. Era si o Romanie izolata, atunci, nu era parte a unor aliante. Am trecut acea etapa. Eu as lucra mult mai bine cu strategii de securitate nationala, adoptate la anumite intervale, adaptate la aceasta dinamica a zilelor noastre.

Cit este de adaptat organizatoric serviciul pentru etapa asta?

Serviciul a intinerit foarte mult, are o medie de 35 de ani. Acum e doar o problema de organizare interna. Consider ca nu este adaptat din acest punct de vedere. Am un proiect cu care am venit. El presupune desfiintarea multor structuri birocratice, mai multa flexibilizare, rotatia pe posturi, asa incit sa nu apara fenomenul micilor „hooveri" locali care stau cite zece ani pe o anumita pozitie. Dezbatem aceste aspecte aici si le vom propune CSAT-ului.

Ce activitati economice desfasurati?

S-a creat o intreaga mitologie, ca avem imperii financiare, firme sub acoperire, descoperite, ingropate... Vreau sa spun ca nu avem asemenea activitati si poate ma aude si Guvernul cind le spun ca incerc, de cind am venit, sa transfer singura structura pe care o avem spre zone din Guvern. Am scris si primului-ministru si ministrului Economiei si astept inca un raspuns de la ei.

Sint presiuni in aceasta perioada a campaniei?

Simt elemente naturale de presiune. Vedeti, sint audieri peste audieri, pareri care se exprima, care creeaza presiuni pe serviciu, mai ales dupa patania cu biletelul.

Credeti ca exista un aranjament intre PSD si PNL pentru sefia serviciilor?

Orice este posibil. Eu sper sa nu mai schimbam sefii serviciilor in functie de dinamici politice. Personal, nu ma deranjeaza deloc daca cineva se gindeste la schimbarea mea.

Serviciile secrete si presa Exista ofiteri acoperiti in presa?

Singura noastra problema, legata de acest lucru sensibil, este de a face ceea ce face orice serviciu european, adica de a avea certitudinea ca nu exista posibilitatea ca alte elemente externe sa poata, in mod deliberat, dirija aspecte legate de influentarea opiniei publice.

Vreti sa spuneti ca exista si in Europa ofiteri acoperiti in presa?

Exista ceea ce exista si in Romania, si in Romania exista ceea ce exista si in Europa.

Asta inseamna ca sint. Cit timp vor mai fi? In presa sint, in politica sint, in afaceri sint... Este vreo zona in care nu sint?

Toate incompatibilitatile legate de politica au fost rezolvate.

Adica nu mai sint in politica si au ramas in presa?

Nu comentez acest aspect decit prin prisma a ceea ce am afirmat anterior.