"9 mai" este o data cu o incarcatura simbolica fundamentala pentru constructia europeana. In 1950, la Paris, atunci s-a facut primul pas catre crearea a ceea ce astazi numim Uniunea Europeana, prin declaratia prin care Robert Schuman, pe atunci sef al diplomatiei franceze, chema Germania, dar si celelalte natiuni europene sa isi uneasca productiile de carbune si de o otel, ca o "prima fundatie concreta a unei federatii europene". Ruinele vechiului continent inca mai fumegau dupa ce cosmarul celei de a doua conflagratii mondiale abia se incheiase, iar cele doua ramuri industriale constituisera motoarele masinilor de razboi ale erei industriale. In 1985, cele zece state, care la acel moment formau Comunitatea Economica Europeana au considerat ca momentul trebuia marcat anual sub denumirea de "Ziua Europei". Intr-un moment cand dupa valuri succesive de extindere, care au dus numarul membrilor clubului european de la 7 la 27, Uniunea Europeana se afla in, poate cea mai acuta criza institutionala pe care a cunoscut-o in istoria sa, Tratatul Constitutional fiind respins chiar prin voturile cetatenilor uneia dintre natiunile "fondatoare", liderii de la Bruxelles au ales sa marcheze "Ziua Europei" in mod discret, pe 4 mai lasand ca grosul evenimentelor dedicate momentului aniversar sa aiba loc azi, in capitalele statelor membre. Festivitatile nu vor fi prea fastuoase. In Bucuresti, vom asista, de pilda la o parada a fanfarelor militare din Bulgaria, Cipru, Germania, Italia, Lituania, Spania si Romania, care vor porni la orele 19 din Piata Universitatii strabatand Bulevardul Magheru spre Piata Romana La Opera Romana va avea loc un concert special, iar la Radioul Public se va desfasura un adevarat maraton literar. Nu vom uita nici ca in cadrul Festivalului European de Film, bucurestenii sunt invitati la Muzeul Taranului Roman si la fosta Bursa de Marfuri pentru a urmari cele 24 de productii europene participante.