Intrarea in normalitate

Argumentatia politica si demonstratiile juridice
Decizia Curtii Constitutionale din 4 mai aduce normalitate si certitudine pe scena politica romaneasca. Politicienii nu se vor mai ocupa cu dezbateri colocviale referitoare la valoarea juridica a neprezentarii la vot a electoratului sau cu dezbateri interminabile, evident subiective si partinice pentru toti cei implicati, cu privire la soarta presedintelui suspendat ori a interimatului functiei prezidentiale. Nimic nu este mai periculos decat insinuarea nejustificata, in cadrul argumentatiei politice, a sustinerilor si demonstratiilor de natura juridica. Dreptul este o materie tehnica ale carei interpretari si subterfugii nu sunt cunoscute intotdeauna publicului larg si, de aceea, folosirea unor astfel de rationamente in cadrul discursului politic este creatoare de subiectivism si manipulare. Norma de drept constitutional trebuie sa fie clara si neindoielnica din punct de vedere juridic, ceea ce permite ca dezbaterea politica sa se poarte exclusiv pe taramul politic. Prin decizia pronuntata, Curtea Constitutionala a adus nu doar normalitatea pe scena politica, dar a definitivat si un act de justitie politica: daca jumatate plus unu din electorat poate alege un presedinte, inseamna ca acelasi numar poate si demite sau repune in drepturile constitutionale acelasi presedinte.
O chestiune de bun simt
In urma acestei decizii, lucrurile sunt limpezi: daca presedintele Traian Basescu va castiga la referendum, atunci va fi repus in toate drepturile sale, iar in caz contrar, va fi demis. Doua situatii clare, care nu presupun nici o dezbatere juridica. In urma acestei decizii, democratia isi intra deplin in drepturi: majoritatea va decide, dar o majoritate din care fac parte doar cetatenii care doresc. Reamintesc pentru a nu fi scapat din vedere ca, potrivit art. 36 din Constitutie, dreptul de vot face parte din drepturile fundamentale ale cetatenilor, iar nu dintre indatoririle acestora. Orice majoritate calificata impusa electoratului in ansamblul sau, fie in cazul alegerilor, fie in cel al referendumului, altereaza litera si spiritul Constitutiei, care da posibilitatea cetateanului de nu-si exprima votul, de a nu fi interesat de problema supusa dezbaterii publice, transformand un drept fundamental, intr-un drept cu iz de obligatie. Din fericire, Curtea Constitutionala, o institutie criticabila pe alocuri, a dat o decizie de referinta, care-si va pastra valabilitatea pentru foarte mult timp de-acum incolo. De altfel, este foarte greu sa combati cu argumente logice sau juridice o chestiune de bun simt: nu poti obliga electoratul sa se prezinte intr-o anumita proportie la vot pentru a considera vointa exprimata ca fiind valabila.
Politica nu e un joc cu pauze
Curtea Constitutionala a rezolvat direct si o alta problema care framanta scena politica romaneasca de ceva vreme, de cand presedintele Traian Basescu a aruncat in arena ideea ca nu ar fi normal sa schimbam regulile jocului in timpul jocului. Si domnia sa facea referire tocmai la modificarea reglementarilor Legii referendumului privind majoritatea necesara demiterii presedintelui. Judecatorii constitutionali au rezolvat aceasta problema prin trimiterea la textul expres al art. 78 din Constitutie care spune ca legea intra in vigoare in trei zile de la momentul publicarii in Monitorul Oficial. Deci modificarea legii referendumului este operabila pentru data de 19 mai. Ceea ce trebuie subliniat este ca jocul la care se refera presedintele Basescu este jocul politic. Problema pe care, din eroare cred, nu a observat-o domnia sa este ca acest joc nu are un inceput si un sfarsit. Politica nu este un joc cu pauze. Politica este un joc continuu, astfel incat ideea neschimbarii regulilor in timpul jocului nu este foarte fericita.
Romania poate fi guvernata fara tensiuni interminabile
Regulile jocului politic sunt stabilite de legi, iar modul de intrare in vigoare, de actiune si iesire din vigoare a acestora este stabilit de Constitutie. Si sa nu uitam un lucru: "jocul" politic are ca miza exclusiv slujirea intereselor cetatenilor, iar interesele cetatenilor nu au timp sa astepte finaluri sau noi inceputuri, interesele celor pe care-i slujesc alesii politici sunt imediate si depasesc in importanta personalitati, orgolii, lupte, demonstratii. Constitutia in art. 78 da expresie si asigura functionarea tocmai a acestei realitati obligatorii: preeminenta intereselor cetatenilor prin actiunea imediata a legilor.
Dupa cum vedem, primele gesturi de normalizare a situatiei vin din partea opozitiei, care a avut initiativa modificarii majoritatii necesare referendumului, initiativa care inchide definitiv discutia urmarilor politice ale unui referendum invalid juridic si Curtea Constitutionala, prin respingerea demersului democratilor si lamurirea juridica a tuturor aspectelor legate de aceasta modificare. Daca astfel de gesturi de normalitate, care nu inseamna cedare, ar veni si din partea presedintelui Traian Basescu, probabil am redescoperi faptul ca Romania poate fi guvernata fara tensiuni interminabile de o clasa politica preocupata in special de situatia si viitorul european al tarii si de prosperitatea cetatenilor sai.
Dan SOVA
Intertitlurile apartin redactiei

---

Despre autor: