In direct cu NASA Prea multa stiinta?

Lumea este pe cale sa se inabuse de atata stiinta! exclama, perfid, cunoscutul om de stiinta Seth Lloyd, intr-un splendid eseu din "Discover". Caci, explica el, la inceputul secolului al XIX-lea erau in viata - si lucrau, cu mintile - poate 1000 de savanti, pe tot Pamantul. Astazi numarul lor este greu de stabilit, dar, oricum este vorba de mai multe milioane. Si extrapoland, putem spune ca in anul 2200 pe Terra (sau, ma rog, in jurul ei) vor activa peste 1 miliard de frati ai nostri care vor avea notata, in cartea lor de munca, profesia de savant!
Nu sunt prea multi, deja? "Nu vor fi, prea repede, prea multi, caci priviti, se inmultesc ca iepurii?" se indigneaza Steh Lloyd. Publica prea mult, lanseaza prea multe ipoteze, ne ineaca in niagare de informatie - pe care cine sa le mai poata culege, sorta, tezauriza? Apoi, tot el ne linisteste: marea majoritate a ideilor stiintifice lansate de savantii lumii de astazi sunt: a) fie gresite, b) fie total inutile... 99,8% din tot ce scot savantii merge la lada de gunoi a istoriei stiintei, ne uluieste Lloyd, si il aduce ca martor pe laureatul Nobel Murray Gell-Mann, descoperitorul quarcilor, particulele fundamentale ale materiei: "Obligatia de serviciu a unui om de stiinta este sa genereze, cat se poate de repede, idei gresite...". Ei, dar raman acele 0,02% idei socotite valabile de catre foarte democratica institutie a lumii stiintei! Ele, aceste idei, schimba continuu lumea. Ele sunt pepitele pe care le culeg si le accepta, pe rand, "tribul" universitarilor, apoi cel al inginerilor, in sfarsit, cel al politicienilor - pana cand schimbarea devine bun public. Iar furnizorii de idei valabile reusesc astazi, mult mai mult ca inainte, sa-si valorifice rapid descoperirile. Bill Gates si Paul Allen au aparut de nicaieri, au creat Microsoft - o revolutie la fel de importanta ca si caderea Zidului Berlinului - si se amesteca acum in viata-cea-de-toate-zilele, grabind schimbarile, cu mult mai multa eficienta decat o fac guvernele. Paul Allen, de pilda, a incurajat proiectarea, constructia si trimiterea in spatiu a lui SpaceShipOne, primul avion cosmic privat al umanitatii, opera a genialului Burt Ruton. A sustinut proiectul Genomul Uman si incurajeaza astazi functionarea unui institut de neurostiinte, care va elabora un Atlas al Creierului Uman. Sponsorizeaza pe extraordinarul genetician Craig Venter, pentru ocolul in jurul lumii pe o nava care analizeaza si repertoriaza microfauna marina (din care, n-o sa credeti, cunoastem doar 0,4%). Si, mai nou, Allen sustine activitati legate de inevitabila - spune el - plecare a unui echipaj uman spre planeta Marte. Ceea ce, nu-i asa, inseamna job-uri pentru savantii lumii. Inseamna zeci de mii de laboratoare, in mai toate tarile dezvoltate ale lumii, in care milioane de cercetatori sa continue sa schimbe lumea. La noi, un recent simpozion de robotica ne-a aratat conectati la marile intamplari ale lumii. Tematica a fost "Platforma tehnologica de robotica din Romania (EUROP-RO)", organizator a fost Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (presedinte prof.univ. Ioan Dumitrache), lucrarile s-au desfasurat la Universitatea "Politehnica" Bucuresti, au vorbit reprezentanti ai SC Prooptica SA (dr.ing. Catalin Spulber), ai Universitatii din Craiova (prof.univ. Mircea Ivanescu) si ai Politehnicii Bucurestene (universitarii Adrian Nicolescu, Aurelian Mihai Stanescu, Mihnea Moisescu, Theodor Borangic), ai Almei Mater aradene (prof.univ. Virgil Florin Duma, Universitatea "Aurel Vlaicu") si brasovene (prof.univ. Gh. Mogan), ai Academiei Militare (cpt.prof.univ. Mircea Bosnoianu) - cu reprezentanti ai Camerei de Comert si Industrie si ai Autoritatii Nationale pentru Cercetarea Stiintifica prezenti la cele doua zile de inalt nivrel intelectual. Si de, credem, speranta de a lansa lumea universitara a Romaniei in cercetarea, dezvoltarea si inovarea in domeniile de varf ale tehnologiilor lumii. Un omagiu unor slujitori ai stiintei, profesorii (de liceu) braileni, Emilian si Florin Micu, editorii - "afacere" privata! - singurei reviste de fizica din tara, "Evrika!". Revista braileana a ajuns la cel de-al 200-lea numar, este in viata doar datorita solidaritatii profesorilor de fizica din tara, care achizitioneaza, pentru licee si gimnazii, tirajul de 2000 exemplare lunar, s-a bazat doar pe ajutorul Comisiei Nationale a Romaniei pentru UNESCO (M.Ed.C.T., ministerul scolilor, ii ignora), pe putina publicitate pe care le-am facut-o, personal, la TV Romania de Maine, Radio Romania Cultural, "Stiinta si tehnica" si in ziarul de fata/si pe o interventie - reusita - la Primaria Brailei, pentru ca profesorului Emilian Micu sa i se acorde statutul de cetatean de onoare al orasului Braila. Si inchei cu un anunt: Fundatia "Stiinta si tehnica" a lansat o colectie de carte de stiinta pentru elevi, se numeste "Libraria galactica" si are, deja, 4 aparitii: "Proiecte planetare" (Al. Mironov si Al. Boiu), "Ultima aventura: Universul" (Cristian Roman), "Filozofia lui Ba. Incercare asupra spiritului stiintelor actuale" (G.G. Constandache) si "In direct cu NASA" (Al. Mironov). Dorim succes colectiei si... sa ne tineti pumnii.

---

Despre autor: