"Franta s-a intors in Europa", a proclamat Nicolas Sarkozy, in discursul rostit imediat dupa afisarea rezultatelor scrutinului de duminica seara. Fraza care rezuma ambitiile europene ale noului presedinte francez a fost deja intoarsa pe toate fetele in cancelariile comunitare. Fara a fi formulata clar - e prea devreme inca, iar presedintele ales nici nu a fost instalat la Elysee -, ingrijorarea care se insinueaza in randul "europenistilor" este in ce fel de Europa doreste Sarkozy intoarcerea Frantei. Pentru ca, orice ar spune, azi, Sarkozy, oricat de europenist s-ar declara, e greu de presupus ca optica majoritatii francezilor fata de Uniune si politicile Bruxelles-ului se va schimba de la o zi la alta numai de dragul zambetului sau fermecator. Vinovat de respingerea Tratatului constitutional in 2005 nu a fost neaparat Jacques Chirac, cum s-au grabit sa-l scoata tap-ispasitor, pentru propria lor liniste, ceilalti lideri europeni. Hiba se afla in continuare la Bruxelles, in structurile sale mult prea anchilozate si rupte de aspiratiile si vointa multor europeni de rand, nu numai ale francezilor.