Canalul Bastroe, o bomba ecologica la gurile Dunarii (II) • Lucrari protejate cu lansatoare de rachete

Autoritatile din Ucraina si-au propus ca in maximum doua saptamani sa inaugureze oficial canalul Bastroe, asta in ciuda criticilor vehemente. Inclusiv ONU considera, dupa investigatiile din Delta Dunarii, ca lucrarile demarate de Ucraina la Canalul Bastroe vor avea efecte negative asupra habitatelor pestilor si pasarilor de pe teritoriul romanesc al Deltei Dunarii. Ucraina a inceput realizarea Canalului Bastroe fara a notifica in prealabil Romania, asa cum prevede Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera (Conventia Espoo). Conventia solicita ca statele sa notifice si sa se consulte asupra proiectelor majore care pot avea impact negativ asupra mediului dincolo de frontierele nationale. Romania si Ucraina sunt parti la aceasta conventie. Despre miza Canalului Bastroe, pe larg in cotidianul nostru sub semnatura reputatului istoric Petre Dogaru...

Primele victime ale tulburarii ecosistemului Deltei Dunarii din cauza zgomotoului produs pe o raza de sapte kilometri datorita lucrarilor de dragare a Canalului Bastroe, au fost semnalate in a doua decada a lunii iulie 2004. Este vorba de mii de pui de randunica de mare comuna (Sterna Hirundo) si de chira de mare (Sterna Sandvicensis) care cuibareau pe bancurile de nisip Pichaya, din zona estuarului Bastroe. O serie de foruri si organizatii neguvernamentale romane si ucrainene au actionat energic pentru stoparea lucrarilor la canal, alaturi de presa bucuresteana, intrigate si de declaratia presedintelui Kucima de la summitul UE-Ucraina, ca operatiunile de construire a Canalului Bastroe nu vor afecta ecosistemul. Constatand esecul negocierilor romano-ucrainene in privinta canalului, Cosmin Dinescu, seful partii noastre a solicitat o expertiza internationala care sa evalueze impactul lucrarilor asupra mediului inconjurator. Pe teren, a sosit o comisie in frunte cu secretarul Comitetului Permanent al Conventiei de la Berna si sef al Directiei Patrimoniu Natural si Diversitate Biologica din Consiliul Europei, Eladio-Fernandez-Galiano. Semnalarile comisiei au ajuns la Fondul Mondial pentru Natura, care la randul sau a informat ministrii de Externe ai statelor dunarene ca proiectul de construire a Canalului Bastroe pune in pericol existenta habitatului natural al peste 280 de specii de pasari, inclusiv 70% din intreaga populatie de pelican alb a planetei. Cristian Lascu, presedintele Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice, a extins pericolul la distrugerea insulelor plutitoare de plaur datorita scaderii apelor in Delta prin constructia canalului. Disparitia acestora, "filtre naturale", coroborata cu alte tulburari, prevad daune grave pentru habitatul majoritatii speciilor de pesti din zona. Vor disparea specii de plante, inclusiv cele rare, iar pe o raza de cinci kilometri in jurul canalului va fi afectat habitatul permanent sau temporar pentru amfibieni, reptile si insecte, dintre care multe sunt trecute pe listele internationale de specialitate ca pe cale de disparitie.
Ucraina isi vede de treaba, anuntand ca nu violeaza niciun document international, raspuns nereal venit de la un stat care aspira la statutul de tara-vecina cu Uniunea Europeana. Societatea civila romaneasca a sesizat insa Fondul Mondial pentru Natura ca zona protejata era distrusa prin incalcarea a cel putin 11 conventii internationale. S-au facut serioase presiuni internationale asupra Ucrainei. Astfel, in mod transant, a intervenit Departamentul de Stat al SUA, care si-a exprimat, "profunda ingrijorare" fata de potentialul impact negativ al canalului. La un interval de doua luni, inaltului for american li s-a alaturat in scopul incetarii lucrarilor la Canalul Bastroe, Directia Generala pentru Mediu a Comisiei Europene, Fondul Mondial al Vietii Salbatice (WWF), Wet Lands International si Bird Life International. Totul a fost in zadar, ba mai mult, pentru a termina lucrarile tronsonului Bastroe la 24 august 2004, ziua independentei Ucrainei, s-a lucrat zi si noapte, iar doua vedete militare si o nava de coasta dotata cu un tun antiaerian, o mitraliera de 14,5 mm si lansatoare de rachete tip Katiusa, tineau la distanta privirile "curiosilor".
Dintre luarile de atitudine fata de ignorarea de catre Kiev a recomandarilor comunitatii internationale, la Gand in Elvetia, in ziua de 23 august 2004, mentionam: Guvernul SUA, Conventia Ramsar din cadrul UNESCO, cancelarul german Gerhard Schroeder, Guvernul Romaniei. In ziua urmatoare, circa o mie de persoane reprezentand peste 140 de organizatii nonguvernamentale participa la un mars anti-Bastroe finalizat la Ambasada Ucrainei la Bucuresti, unde trotuarul din fata era pavazat de cativa protestatari inventivi cu cuvantul "Bastroe", realizat din oase de peste.
Festivitati populiste si actiuni pirateresti
Pentru a evita repetarea unor actiuni de protest in zona primului tronson al canalului, autoritatile ucrainene au amanat data festivitatilor de inaugurare cu doua zile. Aflat la bordul unei nave in estuarul Bastroe la 26 august 2004, presedintele Leonid Kucima a spus: "Ordon reluarea navigatiei in partea ucraineana a Deltei Dunarii". In continuare, numarul unu al tarii vecine a tinut sa precizeze ca, pe timpul lucrarilor la canalul de mare adancime Dunare-Marea Neagra au fost respectate "toate exigentele ecologice internationale", iar ca prognoza, a estimat ca, prin sectorul ucrainean al coridorului Europa-Caucaz-Asia, volumul transporturilor va spori de douazeci de ori. Dupa cateva zile, NATO a primit informarea Ministrului de Externe al Romaniei, pentru a determina consecintele strategice ale constructiei canalului. Litigiul diplomatic romano-ucrinean a fost inflamat si de formularea agentiei Kieviene, "Pro-Ua", care a concluzionat ca a reaparut "problema Dunarii" si ca, intr-o eventuala batalie pe Dunare, superioritatea flotilei dunarene a Romaniei ar fi covarsitoare. Mai a pus "paie pe foc" si ambasadorul Rusiei in Ucraina, Victor Cernomardin, care a declarat ca Moscova sustine proiectul ucrainean de construire a canalului, in pofida "psihozei" Uniunii Europene, Statelor Unite si Romaniei. La 4 septembrie 2004, problema canalului s-a pus si la reuniunea ministrilor de Externe din Uniunea Europeana de la Walgenburg-Olanda. Fiind convinsa ca demersurile Romaniei vor ramane si in continuare fara finalitate, Ucraina a trecut chiar la provocari in miez de noapte, nave militare ucrainene au amplasat ilegal noi balize, cu mai mult de 500 de metri in apele teritoriale ale Romaniei. In zona de constructie a canalului. Politia de Frontiera a solicitat explicatii partii ucrainene, care a aruncat "pisica" asupra firmelor care executau lucrarea. La 17 septembrie 2004, ministrul de Externe, Mircea Geoana, l-a convocat la ministerul de resort pe omologul sau ucrainean, Teofil Bauer, caruia i-a inmanat o nota in care se cerea inlaturarea imediata a balizelor. La 14 octombrie, aflat la summitul NATO de la Poiana Brasov, secretarul general Japp de Hoop Scheffer a declarat: "Cazul Bastroe nu este o problema a Aliantei". O atitudine mult mai transanta a adoptat peste o luna Comisia Europeana care a publicat un raport al organismului ei, Misiunea comuna de documentare. Raportul condamna in termeni duri proiectul canalului, recomandand o dezbatere publica care, in cazul unui rezultat negativ, Ucraina sa renunte, iar in caz de rezultat pozitiv autoritatile de la Kiev sa aleaga o ruta alernativa. Se mai recomanda ca o decizie finala sa nu fie luata mai devreme de un an, pentru a permite o evaluare care sa reziste impactului ecologic al lucrarilor din prima etapa. In fata internationalizarii cazului Bastroe, Ucraina, se pare la sugestia Moscovei, a intrat intr-un proces febril de mobilizare pentru a castiga increderea internationala in problema in cauza, trimitand un ambasador itinerant in persoana Nataliei Larudna.

Ankara, interesata de folosirea canalului Dunare-Marea Neagra
La inceputul lunii martie 2005, expertul american Bruce Jackson a enuntat in cadrul unei audieri in Congresul de la Washington cele sase principii in vederea coagularii democratice in jurul Marii Negre: sprirjinirea Romaniei si Bulgariei, ca si a noilor democratii, reforma institutiilor de la Marea Neagra, implicarea Turciei, prioritate pentru conflictele inghetate (Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud si Nagorno-Karabah-n.n.), armonizarea programelor de democratizare ale SUA si UE, concentrare asupra viitorului Ucrainei. Intentiile Ucrainei vor fi exprimate cat se poate de clar, peste doua luni, cu prilejul conferintei internationale "Regiunea Marii Negre - catre un parteneriat al secolului XXI", desfasurata la Constanta sub patronajul fundatiei germane Friedrich Ebert. Cu prilejul conferintei, Alexandr Susko, reprezentantul Centrului pentru Pace si Politica Externa de la Kiev, un apropiat al minsitrului de externe, Boris Tarasiuk, a prezentat un studiu definitoriu, pana la detaliu, pentru intentiile Ucrainei la Marea Neagra, statul respectiv urmand "sa joace un rol semnificativ in organizarea unui nou sistem de ordine regionala", pastrandu-si controlul asupra rutelor de transport energetic dinspre Rusia si Asia Centrala si sa constituie un principal garant pentru Transnistria. Din punctul de vedere al lui Alexandr Susko, proiectul Canalului Bastroe nu a fost "crima impotriva naturii", deoarece a fost implementat de compania Josef Moebius Bau AG, "care foloseste cele mai actuale tehnologii care protejeaza mediul", si numai lipsa de transparenta in privinta proiectului a guvernului Kucima-Ianu Kovici a ridicat "probleme pozitiei internationale a Ucrainei", iar reactia Romaniei ar fi una mult exagerata. Studiul confirma decizia ferma de continuare a lucrarilor canalului, precizand ca, "implementarea fazei a doua este prevazuta pentru 2005-2006".
Cu prilejul vizitei in Turcia a presedintelui Iuscenko din prima decada a lunii iunie 2005, s-a dovedit intentia Kievului de a implica Turcia intr-o coagulare mai putin democratica din punct de vedere ecologic in jurul Marii Negre. Iuscenko a prezentat in cursul vizitei teza potrivit careia tara sa "simte ca lipsesc proiecte strategice de amploare reala". Aceasta teza a fost dezvoltata de ministrul Transporturilor si Comunicatiilor in guvernul de la Kiev, Evgheni Cervonenko, care a declarat ca Turcia si-a manifestat interesul pentru terminarea lucrarilor si folosirea canalului Dunare-Marea Neagra. Si nu intamplator privirile Ucrainei s-au indreptat spre Turcia, despre acest stat cercetatorii Corneliu Balta si Gheorghe Marin, mentionand intr-o lucrare de inalta tinuta stiintifica aparuta in 2005 la Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei: "Turcia, alaturi de Rusia, putere traditionala a zonei (Gurilor Dunarii si a Marii Negre -n.n) este, aparent principala beneficiara a reducerii influentei geopolitice a Rusiei. Ca stat membru al NATO, Turcia aspira sa devina lider al statelor musulmane intr-un spatiu ce se intinde din Caucaz si Asia Centrala". Autorii citati mentioneaza in continuare ca, din punct de vedere geopolitic, atuurile majore ale Turciei sunt controlul Stramtorilor si cel al rutelor terestre spre Irak, o zona extrem de sensibila dupa interventia Statelor Unite. Este amintit si rolul privilegiat al Ankarei in perspectiva exploatarii resurselor de petrol de la Marea Caspica, ca varianta principala de tranzit, element avut in vedere de marile companii transnationale.
Viitorul apropiat al Deltei Dunarii este sumbru
La 10 noiembrie 2005, cu prilejul vizitei sale la Bucuresti, ministrul ucrainean de Externe, Boris Tarasiuk, a afirmat ca lucrarile la Canalul Bastroe au fost sistate temporar, problema urmand sa fie reglementata in cadrul unei intalniri programate pentru perioada urmatoare intre ministrii Mediului din Ucraina si Romania. Pentru protejarea echilibrului ecologic al Deltei Dunarii se parea ca macar in ceasul al 24-lea s-a facut un pas important. Era numai o "aburire", conforma cu principiul Conventiei de la Aarhus privind accesul publicului la informatii si participarea pentru problemele de mediu, Comitetul de Implementare a conventiei mentionate avand sarcina de a analiza periodic modul in care Ucraina aducea la indeplinire prevederile deciziei adoptate in mai la Alma-Ata de catre Conferinta Partilor de Conventie. Ucraina si-a continuat, sub o umbrela de discretie, lucrarile la canal, agresand serios mediul. Acest lucru a fost pus pe tapet la cea de a 14-a reuniune a Comitetului de Implementare, care a avut loc la Geneva in perioada 13-15 decembrie 2006. Kievul a continuat politica faptului implinit, ignorand mecanismele si procedurile ce decurg din dreptul international, cu toate ca, cu cateva luni mai inainte, la Geneva, Comisia de Ancheta Internationala a Conventiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in control transfrontalier, mentionase procedurile legale. La inceputul acestei luni, Romania a primit un "martisor" nedorit: Ucraina a anuntat functionalitatea Canalului Bastroe.
Devine tot mai evident, ca, in pofida evolutiei recente a relatiilor bilaterale, canalul - care reprezinta iesirea strategica la Marea Neagra - va fi un segment al canalului Moscova-Kiev cu ramificatii de eficienta economica pe termen lung. Pe de alta parte, asa cum s-a intamplat cu delta fluviului Mississippi, unde s-a construit un canal asemanator, Delta Dunarii va arata intr-un viitor apropiat ca o suprafata imensa de nisip, infestata cu substantele toxice pe care altadata le filtra cu ajutorul perdelei de stuf.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe