Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu si arhitectul sef, Adrian Bold, au pus la cale distrugerea unui nou parc din Bucuresti. Este vorba despre Parcul Scoala Herastrau, din Sectorul 1, acolo unde un metru patrat de teren se vinde cu peste 2.
Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu si arhitectul sef, Adrian Bold, au pus la cale distrugerea unui nou parc din Bucuresti. Este vorba despre Parcul Scoala Herastrau, din Sectorul 1, acolo unde un metru patrat de teren se vinde cu peste 2.500 de euro. Odata ce parcul va fi strabatut de o strada, conform planurilor lui Bold, restul terenului poate fi scos la vanzare, nemaiexistand, practic, o entitate.
Pe baza actelor falsificate de Adrian Bold, consilierii municipali au decis, in urma cu cateva saptamani, distrugerea Parcului Scoala Herastrau, din vecinatatea Satului Francez. Planul Urbanistic Zonal (PUZ), semnat de Bold, a fost trecut prin consiliu pentru constructia unei strazi, iar punerea pe ordinea de zi s-a facut la cererea primarului general al Capitalei, democratul Adriean Videanu. Numai ca in planul prezentat de arhitectul-sef, zona respectiva nu aparea ca fiind un parc. In necunostiinta de cauza, dupa propriile declaratii, consilierii municipali au semnat, recunoscand apoi ca nu au stiut de existenta vreunui parc si ca au fost pacaliti de stratagema lui Bold. Trebuie spus ca parcul a fost intabulat pentru primarie chiar pe banii locatarilor din zona, care in plus au investit si peste 8000 de euro in aceasta oaza de verdeata. Riveranii au declarat ca au facut toate acestea numai pentru a mai avea un petic de verdeata. In aceste conditii, afland de manevra lui Adrian Bold, locuitorii au protestat, in afara demersurilor facute la primarie, ei depunand chiar si o plangere in instanta.
Bold si falsurile in acte publice
Locuitorii din zona in care se afla Parcul Scoala Herastrau acuza falsificarea planurilor topografice utilizate ca suport pentru desenarea plansei de reglementari, vizate spre neschimbare, fapt ce reprezinta o fapta penala. De asemenea, limitele proprietatii pentru care s-a cerut PUZ - proprietatea Mihai Claudiu si Miruna Pascu - au fost trasate in dispretul inregistrarilor cadastrale. Cu scopul ca, in mod fals, sa se creeze aparenta unei suprapuneri partiale a acestei proprietati peste terenul aferent Parcului Scoala Herastrau si in consecinta sa se statuteze o iesire directa a acestei propietati la drumul public reprezentat de Str. Cretei - Str. Scoala Herastrau. In plus, atat in plansa anexa vizata spre neschimbare cat si in Avizul de urbanism nr.25/1/30/18.10.2006, a proprietatilor publice si private ale Municipiului Bucuresti aflate in interiorul limitelor studiului de urbanism si afectate de acesta, lipsea evidentierea. In realitate s-a vizat schimbarea destinatiilor unor terenuri intabulate ca proprietati publice ale Municipiului Bucuresti la initiativa si in interesul unui investitor privat. Totul numai pentru a pune la dispozitia familiei Pascu o cale suplimentara de acces auto catre terenul pe care il detine.
Mai mult, trebuie sa tinem cont si de faptul ca atat consilierii generali, cat si membrii comisiei de urbanism au fost inselati prin prezentarea spre avizare si aprobare a unor documente contrafacute purtand girul Comisiei tehnice de urbanism. O parte dintre consilierii generali s-au aratat indignati, dupa ce au votat si au aflat despre ce este vorba, de faptul ca in actele care le-au fost puse la dispozitie nu se specifica ca respectivul drum distruge practic un parc. Conditii in care, spun acestia, ca nu ar fi fost, in nici un caz, de acord. Nu in ultimul rand este incriminata si incalcarea de catre Secretariatul Consiliului General al Municipiului Bucuresti a obligatiei legale de a publica pe Internet toate documentele legate de avizarea acestui PUZ cu cel putin 30 zile inainte de data la care urma sa se discute in sedinta de consiliu. Practic, prin aceasta incalcare a legii s-a urmarit ca publicul si cei interesati sa nu poata lua la cunostiinta de propunerile de modificare si sa isi exercite drepturile prevazute de lege.
O Hotarare de Consiliu jenanta
In memoriile depuse la municipalitate cat si la instantele de judecata cetatenii din zona cer revocarea hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 55/22.02.2007.
Unul dintre principalele motive este faptul ca prin prevederile Planului de nereglementari vizat spre neschimbare, amplasamentul Parcul Scoala Herastrau este un spatiu verde amenajat, intabulat ca proprietate publica a municipiului Bucuresti. Acesta a fost declarat, in mod ilegal si abuziv, zona construibila, desi incadrarea legala este "in zona spatiilor verzi, parcuri, gradini si scuaruri publice orasenesti si fasii plantate publice". Practic, Bold a urmarit crearea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), in care acest parc sa nu mai figureze. Acesta cuprindea o arie de doua hectare, marita acum la cinci hectare. Cum preturile zonei sunt foarte mari, iar autorizatiile de constructii erau date pentru un P+2, marirea zonei PUZ-ului face ca, urbanistic vorbind, sa creasca inaltimea cladirilor la un P+5. Astfel incat imobilele sa aiba valori imense. Interesul lui Bold este evident la o astfel de crestere pe inaltime.
Pe de alta parte, trebuie spus ca, in ultima perioada arhitectul-sef al Capitalei este de negasit. De luni bune, Adrian Bold, invocand probleme de sanatate, nu mai vine pe la serviciu, desi ce este "important" de semnat, inca semneaza.
Parcul amenajat de locuitori
Parcul Scoala Herastrau, din Sectorul 1 al Capitalei, a fost amenajat de riveranii acestui perimetru.
Ei au obtinut autorizatia de construire in data de 19 noiembrie 1997. Dupa care, pe trenul de aproximativ 1000 mp, atat cat are respectivul parc, cetatenii din zona au plantat pomi, flori si plante ornamentale. Practic, aici se gasesc aproximativ de 80 de arbori de toate speciile - pini, tei, catalpa, corcodusi, pruni ornamentali, rustifina, stejar rosu, artar canadian, frasin, salcii, etc - cu inaltimi de pana la 12 metri si diametru al trunchiului de pana la 25 de centimetri. De asemenea exista arbusti si tufe ornamentale, garduri vii, trandafiri, banci, loc de joaca pentru copii - leagan, tobogan cu foisor, panou de baschet. Din 8 iulie 1998, cei care l-au amenajat au facut si actele pentru ca parcul sa fie preluat in administrare de catre Primaria Sectorului 1. Trebuie spus ca, mai apoi, parcul a fost trecut din 2003 din domeniul privat al Municipiului Bucuresti in domeniul public al orasului. Mai mult, acesta se regaseste si in registrul de carte funciara. Acum, prin "grija" lui Bold, parcul, care face parte din fosta Pepiniera Nord, va fi brazdat de o strada care sa usureze accesul catre o proprietate privata. Care oricum are si o alta iesire.
Mediul, pacalit
Actele au fost transmise trunchiat de catre Adrian Bold si catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM), care trebuia evident sa isi dea avizul.
In urma versiunii oferite de arhitectul sef al Capitalei agentiei, inregistrata cu nr. 6600/284/ 20.12.2006, ANPM precizeaza urmatoarele: "PUZ-ul nu face nici un fel de referire la existenta zonei amenajate ca parc cuprinsa in domeniul public, iar plansa de reglementari - regulament nr. 4, prin trasarea limitelor zonei studiate - 2 ha (n.r. - este vorba si de terenul detinut de Pascu) prin PUZ, nu evidentiaza Parcul Scoala Herastrau. Plansa de reglementari - propunere vizata de ARPM Bucuresti nu pune in evidenta o suprapunere a suprafetei studiate prin PUZ cu o zona amenajata ca parc (acesta din urma nefiind figurat ca atare)".Si ceilalti arhitecti care au participat la comisie spun ca nu au stiut de existenta unui parc in acea zona. Greu de crezut atat timp cat actele, cele originale, arata clar chiar si pentru o persoana care nu are nici o legatura cu arhitectura, ca acolo este un parc.
Toti bucurestenii pierd de pe urma lui Bold
Curtea de Apel Bucuresti a obligat in 2001 Primaria Bucuresti, in solidar cu arhitectul sef al Capitalei, Adrian Bold, la plata sumei de 293.000 de de dolari. Asta dupa ce Adrian Bold a refuzat eliberarea unei autorizatii de constructie, ceruta de cetateanul Vasile Brustur. Acesta a solicitat municipalitatii, pe 22 februarie 2000, eliberarea unui certificat de urbanism necesar pentru construirea unui imobil, cu opt etaje, pe terenul pe care il detinea in str. General Berthelot nr. 9, Sector 1. Primaria Municipiului Bucuresti a eliberat certificatul de urbanism nr. 34B/559/5975, la data de 9 martie 2001, pentru doua subsoluri, parter si patru etaje. Deci cu patru etaje mai putin. In schimb, Adrian Bold a acordat firmei Millenium tot ce a solicitat pentru amplasamentul situat vizavi de terenul lui Brustur. Acolo se construieste acum o cladire mamut, care ascunde practic Catedrala Sfantul Iosif. Brustur s-a adresat Justitiei, reclamand ca a fost lezat in drepturile sale. Iar Justitia i-a dat dreptate. Curtea de Apel Bucuresti a retinut ca administratia locala a emis un certificat de urbanism, indispensabil pentru eliberarea autorizatiei de construire, in care s-a stabilit un regim tehnic discriminatoriu, cu mult sub cel solicitat de proprietar. Astfel, Primaria Municipiului Bucuresti a fost nevoita sa plateasca intreaga suma, desi raspunderea era solidara. Mai grav este ca amicul arhitectului sef, primarul general al Capitalei Adriean Videanu, nu s-a indreptat impotriva angajatului Bold, responsabil de producerea prejudiciului, pentru a recupera de la acesta banii. In schimb, cei doi au transformat orasul Bucuresti intr-o proprie feuda. Din nefericire, reaua vointa si dispretul cu care acestia ii trateaza pe contribuabili raman, inca, nepedepsite de justitie.
Jonglerii imobiliare
Ziarul ZIUA a dezvaluit in nenumarate randuri implicarea arhitectului-sef al Capitalei in fel de fel de afaceri dubioase. Adrian Bold este cel care in anul 2000 a eliberat firmei Millenium SRL un aviz de urbanism, pentru constructia unei cladiri de birouri langa Catedrala Sfantul Iosif. Cinci ani mai tarziu, arhitectul-sef a prelungit respectivul aviz, desi acesta expirase inca din 2002, fiind modificati indicatorii urbanistici maximi admisi, cu incalcarea planului urbanistic zonal.
Toate acestea sunt posibile intrucat arhitectul-sef Adrian Bold si sotia acestuia, Maria Bucur, manevreaza intregul plan de urbanism al Capitalei, sub paravanul unor firme care ofera servicii de consultanta. Este vorba despre cinci societati apartinand Mariei Bucur, care au ca obiect principal activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica legate de acestea. Bucur se ocupa de pregatirea dosarelor care, ulterior, ajung pe masa arhitectului-sef Bold. Acesta este pe scurt lantul unor uriase jonglerii imobiliare.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.