20 de statiuni turistice grupate in cadrul Asociatiei Nationale a Statiunilor Turistice din Romania (ANSTR) se afla intr-o situatie disperata si paradoxala. Desi pe teritoriul lor sunt izvoare termale, minerale si namoluri, adevarate mine de aur pentru cei care au obtinut licente de exploatare, Consiliile Locale si Primariile acestor statiuni nu primesc nici un leu la bugetul local din turismul balnear ori din imbutelierea apelor minerale. Acest fapt necesita in opinia celor 20 de primari grupati in ANSTR doua posibile actiuni guvernamentale si legislative. Prima vizeaza adoptarea unei Hotarari de Guvern privind trecerea resurselor minerale de interes balnear, proprietate publica a statului, din administrarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minierale in administrarea consiliilor locale. A doua presupune modificari legislative sustinute de parlamentarii din circumscriptiile celor 20 de statiuni turistice in urma carora comunitatile locale sa beneficieze de o redeventa pe apele termale, minerale si namoluri. Batalia pentru aceasta redeventa e in plin toi si ea devine cu atat mai motivata cu cat situatia statiunilor balneoclimaterice din Romania e la pamant.
La ora actuala, cei care beneficiaza de pe urma folosirii apei termale si a namolurilor din statiunile balneoclimaterice de la noi sunt turistii care vin cu bilete de tratament si cateva societati comerciale care au concesionat izvoare termale. O suma derizorie reprezentand taxa de statiune, adica 5% dintr-o noapte de cazare pentru un sejur, taxa platita de un turist, merge la bugetul local. Concesionarii izvoarelor si namolurilor nu platesc la bugetul local nici un leu. Ei achita doar taxele de licenta si concesionare impuse ori negociate de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM).
Statiuni renumite, precum Baile Herculane, Olanesti, Calimanesti, Caciulata, Amara, Sovata, Vatra Dornei, Borsec, Covasna, Buzias, Pucioasa, Tusna, Govora, Baile Felix, Voineasa, detinatoare de bogatii termale si namoluri, sunt intr-un grav dezechilibru financiar pentru ca nu iau nici un ban de pe urma bogatiilor aflate pe teritoriul lor. Cele 20 de statiuni membre ale ANSTR ar trebui sa aiba resurse financiare pentru modernizarea infrastructurii edilitare si a serviciilor comunitare. Asta inseamna bani, si nu putini. Primariile din aceste localitati sunt acum in situatia in care trebuie doar sa cheltuiasca, nu sa si primeasca de pe urma unor tezaure naturale aflate pe teritoriul lor.
Nici un leu pentru cele 120 de izvoare cu apa termala
"Anul trecut, in varf de sezon, la Baile Herculane au fost 15.800 de turisti. Pentru mine ei au insemnat ca au fost locuitorii acestei statiuni. Ei au beneficiat de aceleasi servicii precum locuitorii inregistrati la Primaria Baile Herculane. Au beneficiat de aceleasi servicii: apa, iluminat public, spatii publice, parcuri, transportul urban de calatori, drumuri publice, biblioteca publica. Acesti turisti vin pentru apele termale de la Baile Herculane. Ei vor servicii mai bune, pe buna dreptate, dar nu stiu ca Primaria si Consiliul Local nu primesc nici un leu pentru bogatia apelor termale", ne-a spus Ion Oprescu, primarul PNL al orasului Baile Herculane. Acesta a adaugat ca doreste cat mai repede modificari la Legea Minelor sau chiar o lege noua in care sa fie stipulata o anumita redeventa pentru Consiliile Locale pe teritoriul carora se afla izvoare termale, minerale si namoluri. In lipsa acestei redevente si a veniturilor pe care le poate aduce, Primaria Baile Herculane a realizat o emisiune de obligatiuni pe termen lung in valoare de 31,5 miliarde de lei vechi, bani destinati repararii si modernizarii strazilor - 20 de miliarde, canalizarii orasului - 5 miliarde, si a proiectelor de infrastructura edilitara - 6,5 miliarde de lei vechi. In statiunea Baile Herculane sunt peste 120 de izvoare cu apa termala. In unele locuri, temperatura izvoarelor se apropie de 100 de grade Celsius. Dintre acestea, peste 20 au un debit de cel putin 200 de litri pe secunda. Izvoarele sunt dispuse pe toata raza statiunii, de la marginea drumului si pana la albia raului Cerna sau in pesteri si grote.
Modelul european
Calculul redeventei pe apele termale, minerale si pe namoluri ar putea fi facut in functie de lungimea retelelor sau ca procent din cifra de afaceri a celor ce au obtinut concesiunea de la Agentia Nationala pentru Resurse Minerale. In acest moment, nici ANRM si nici alte institutii ale statului nu au un temei legal pentru a oferi redeventa ceruta de Consiliile Locale si primariile membre ale Asociatiei Nationale a Statiunilor Turistice din Romania. In statele europene, redeventa pe apele termale e corelata cu lungimea retelei de distributie sau reprezinta un procent intre 2 si 4% din cifra de afaceri a companiei ce a obtinut licenta de exploatare pentru ape termale si minerale. Aceeasi practica a redeventei pentru comunitatile locale este, de asemenea, valabila in Uniunea Europeana in cazul in care pe teritoriul unei astfel de comunitati locale se efectueaza transportul titeiului, al gazelor naturale sau al energiei electrice. Masura e luata ca o taxa compensatorie pentru ca detinatorii acestor retele de transport nu platesc taxe proprietarilor. Punerea in practica a redeventei pe apele termale, minerale si namoluri ar insemna o crestere a veniturilor la bugetele locale ale celor 20 de statiuni membre ale ANSTR intre 10-15%.
Bani aruncati pe apa Cernei
Pe langa faptul ca nu poate lua nici un ban pentru apele termale aflate pe suprafata statiunii, primarul din Baile Herculane se plange si ca nu poate incasa vreun leu de pe urma unor izvoare de apa plata si minerala.
Ion Oprescu (foto) i-a trimis o scrisoare oficiala ministrului Economiei si Comertului, Varujan Vosganian, prin care cerea un ajutor pentru modificarea legislatiei privind resursele minerale, in special Legea nr.85/2003, Legea Minelor, "in sensul administrarii de catre autoritatea publica a zacamintelor de ape minerale si geotermale". Aceasta scrisoare oficiala era trimisa in urma unei situatii limita cu care se confrunta Primaria Baile Herculane. Societatea Nationala a Apelor Minerale a concesionat izvorul de apa plata "Domogled" din Baile Herculane firmei Flasch din Timisoara. Prin contractul de concesiune, a fost prevazuta amenajarea unei fantani publice atat pentru locuitorii orasului, cat si pentru turisti. Conform contractului, firma timisoreana a concesionat doar 2,8-3 l/secunda din debitul izvorului care este de 6,2l/secunda. Avand in vedere calitatile terapeutice deosebite pe care le are apa plata de la Baile Herculane, Consiliul Local a facut demersuri pentru administrarea acestei fantani, astfel incat diferenta dintre ce a concesionat firma Flasch si ce se scurge in Cerna sa fie captata, imbuteliata si comercializata de catre o societate comerciala ce fiinteaza pe langa Consiliul Local Baile Herculane. "Banii si restul de debit care nu e concesionat se duc in Cerna. Nu pot sa imbuteliez pentru ca legislatia e proasta si nu imi da voie sa administrez aceasta fantana pentru ca are un concesionar. Nu e vinovat investitorul din Timisoara ci doar legea. Asa sunt aruncati banii in Cerna", ne-a spus primarul Ion Oprescu. Cateva sute de mii de lei noi sunt pierduti, astfel, de la bugetul local. Edilul din Baile Herculane a atras atentia ministrului Varujan Vosganian, prefecturii Caras-Severin si presedintelui CNS Cartel ALFA, Bogdan Iuliu Hossu, asupra situatiei generale de la Herculane, unde alte izvoare de ape termale au fost concesionate de catre SC "Hercules" SA prin HG nr.76/2004, o societate condusa de controversatul om de afaceri Iosif Armas. "Prin concesionarea directa a izvoarelor, fara licitatie, s-a instituit un adevarat monopol in exploatarea acestora, devenind furnizor de apa termala si incasand sume de bani considerabile din vanzarea efectiva a acesteia catre alti agenti de turism care au baze proprii de tratament", a aratat primarul Olteanu.
Lobby parlamentar, deocamdata fara succes
Asociatia Nationala a Statiunilor Turistice din Romania a fost infiintata in anul 2001 la Baile Herculane sub o alta denumire, respectiv Asociatia Oraselor Balneo-Climaterice din Romania. Sub vechea denumire, asociatia a functionat un timp foarte scurt din cauza decesului fostului presedinte al acestei organizatii non-guvernamentale, primarul orasului Baile Herculane, Ion Popovici. In noua formula, prezidata de primarul statiunii Covasna, Zsuffa Levente (foto), ANSTR si-a reluat activitatea de la 10 februarie 2006, avand in momentul de fata 20 de membri.
Misiunea ANSTR este de "a dezvolta aceste statiuni, de a dezvolta turismul din Romania, reabilitarea unor statiuni ce se afla intr-o stare jalnica, exploatarea apelor minerale, termale si medicinale, folosirea acestora in scopuri terapeutice, contactarea de parteneri straini cu activitate similara, organizarea de simpozioane, schimburi de experienta", ne-a declarat presedintele Zsuffa Levente. ANSTR intentioneaza sa propuna legislativului unele modificari in legislatia actuala pentru a imbunatati activitatea statiunilor turistice si a celor balneoclimaterice, in mod special. Conform acestor intiative, sunt propuse colaborari mai stranse intre activitatile locale si unitatile de tratament sau turism balnear. ANSTR a discutat cu cei 20 de primari constituiti in aceasta asociatie sustinerea unui program legislativ si executiv prin care "toate izvoarele de apa minerala, termala sau medicinala sa fie sub tutela autoritatilor locale obtinand licenta de exploatare". Astfel, este urmarita punerea in practica a unei surse de venit sigura si importanta pentru bugetul local. "Aceste sume ar urma sa fie folosite pentru reabilitarea infrastructurii statiunilor sau pentru alte dezvoltari. In acest sens, am intervenit la parlamentarii mai multor judete pentru a face initiative de modificare a legilor actuale. Pana in prezent nu s-a facut nimic in acest sens", a concluzionat primarul Statiunii Covasna, dl. Zsuffa. n.
Bani multi, dar nu pentru Consiliile Locale
Statiunea Covasna dispune de foarte multe izvoare de apa minerala si plata. "Sumele incasate de Societatea Nationala a Apelor Minerale - dupa apa minerala vanduta - se ridica la sume apreciabile care ar putea ajuta autoritatile locale in mod substantial", ne-a marturisit primarul Orasului Covasna, Zsuffa Levente. Banii pentru imbutelierea acestor izvoare merg numai la Societatea Nationala a Apelor Minerale si la cei care au obtinut concesionarea izvoarelor.
Turismul balnear este in mare pericol
Managerul Organizatiei Mondiale a Turismului, Richard Batchelor, a vizitat la sfarsitul lunii martie 2007 peste 120 de statiuni balneoclimaterice din tara, pentru a-i ajuta pe investitorii romani sa imbunatateasca evolutia turismului romanesc. Oficialul OMT a avertizat asupra decaderii sau chiar a disparitiei turismului balnear din Romania daca nu vor fi facute schimbari majore la nivelul infrastructurii statiunilor balneoclimaterice din tara noastra. In acest context, nevoia de resurse financiare pentru a sustine modernizarea statiunilor balneoclimaterice poate fi in buna parte pusa pe redeventa pe apele termale, minerale si pe namoluri. "Cele mai multe statiuni balneoclimaterice din Romania s-au dezvoltat intr-o directie gresita care nu mai este adecvata cerintelor pietei. Oferta turistica trebuie diversificata sau turismul balnear romanesc va disparea", a declarat Richard Batchelor. Reprezentantul OMT considera ca exista o dependenta foarte mare a turistilor romani de sindicatele si asociatiile patronale deoarece peste 80% dintre vizitatorii centrelor balneoclimaterice vin cu bilete de tratament si doar 20% vin sa se relaxeze. Pe plan mondial nu mai exista o cerere puternica pentru tratamentele medicale. "Turistii de azi isi doresc mobilitate, relaxare si locuri pentru distractie. Noua tendinta este turismul de circuit", a adaugat Richard Batchelor. Conform specialistului OMT, turismul romanesc trebuie sa se adapteze cerintelor europene pentru a putea patrunde pe pietele internationale. Doar 3% dintre turistii din Romania sunt veniti din alte tari din cauza lipsei de promovare internationala. Un exemplu de urmat ar fi modelul statiunilor balneoclimaterice din celelate tari membre ale Uniunii Europene. Bulgaria, Cehia si Ungaria au dezvoltat oferte turistice dupa standardele europene, transformandu-si statiunile in adevarate centre de relaxare si infrumusetare pentru vizitatori.