Daca, acum doi ani, televiziunile care transmiteau muzica populara si manele erau profitabile, intre timp au incetat sa mai fie o afacere.

Afacerile din muzica populara merg prost.
Interpretii ramin veseli. Acum ceva vreme era o adevarata frenezie a lansarilor televiziunilor de nisa, iar printre acestea, un segment important era detinut de posturile dedicate muzicii populare. Campionul indiscutabil al posturilor de nisa a fost Silviu Prigoana, care a intuit oportunitatile acestui tip de afaceri. In domeniul muzicii populare, Prigoana a lansat mai intii Etno TV, apoi Taraf TV, dedicat manelelor, si la un moment dat a avut de gind sa mai pluseze si cu Manele TV. Intre timp, a aparut si concurenta: Favorit TV, al fratilor Micula, care s-a vrut o alternativa la Etno TV.

Aceasta inflorire a muzicii populare pe ogorul televiziunii s-a datorat profiturilor bune care se scoteau din asa ceva. Banii veneau de la firmele de cablu, care plateau pentru difuzarea posturilor respective, de la cintareti si manelisti, care cotizau pentru aparitia pieselor lor pe post, si din SMS-urile cu dedicatii de la telespectatori. Dupa cum declara Rares Gardus, asociatul lui Prigoana la Etno TV si la Taraf TV, acum doi ani, cererea de piata depasea oferta, iar profitul anual al Etno TV era de 600.000 de euro.

Astazi, entuziasmul lui Silviu Prigoana in materie de posturi de nisa a disparut. A renuntat sa mai lanseze Manele TV si e in curs de a-si cesiona fiilor sai actiunile de la televiziunile pe care le detine. Dupa cum ne-a declarat el, s-a saturat sa-si mai bata capul cu astfel de afaceri si considera ca ar cistiga mult mai mult, cu investitii similare, in imobiliare, de exemplu.

Ce s-a schimbat intre timp? In primul rind, a disparut principala sursa de venit a acestor televiziuni, adica banii de la cablisti. Acesti bani erau platiti de firmele mici, numeroase acum ceva vreme. Acestea au fost insa inghitite treptat de marii operatori de cablu, care detin monopolul si isi permit sa nu mai dea acum nici un ban.

In aceasta situatie, singurele surse de venit au ramas SMS-urile si cotizatiile cintaretilor. Dar si aici lucrurile au inceput sa mearga din ce in ce mai prost - ne-a marturisit Rares Gardus.

In cazul SMS-urilor, suma cistigata pe luna e astazi, ca si acum doi ani, de 30.000-40.000 de dolari (SMS-urile sint calculate in dolari). Problema e ca, desi suma a ramas constanta, veniturile reale au scazut o data cu dolarul.

Nici cu banii platiti de cintareti situatia nu e mai buna. Dupa cum ne-a declarat Manuela Dinu, director general Etno TV si Taraf TV, banii pe care-i percep ei pentru un clip muzical difuzat sint de 25 de euro + TVA la Etno TV si de 15 euro + TVA la Taraf TV (minimum zece difuzari). Desigur, ca in cazul vinzarii spatiului publicitar, exista tot felul de discounturi. Rares Gardus ne spune care e insa problema aici: „In ultima vreme, piata de muzica populara si de manele s-a dezvoltat, au aparut casele de productie si noi nu mai negociem direct cu artistii, ci cu producatorii lor. Si, cind apare un intermediar... In plus, cind e vorba despre un artist cerut de piata, producatorii au pretentia sa nu mai plateasca nimic".

Asa stind lucrurile, singura speranta a celor de la Etno TV este sa le vina publicitate din care sa poata trai, in ideea ca piata rurala poate deveni interesanta pentru publicitari. Taraf TV nu are insa astfel de obiective. Aici investitiile sint minime si postul nu e monitorizat ca audienta. Nu are nici studiouri, iar toata televiziunea e un server la care cineva pune la un moment dat un DVD.

cotidianul.ro/select - Citeste mai mult - Despre Silviu Prigoana