Incalcarea vietii private
CEDO s-a pronuntat in cauzele Dumitru Popescu impotriva Romaniei (Nr. 1) si Dumitru Popescu impotriva Romaniei (Nr. 2), in care a constatat, pe de o parte, respectarea dreptului de a nu fi supus unor tratamente
Incalcarea vietii private
CEDO s-a pronuntat in cauzele Dumitru Popescu impotriva Romaniei (Nr. 1) si Dumitru Popescu impotriva Romaniei (Nr. 2), in care a constatat, pe de o parte, respectarea dreptului de a nu fi supus unor tratamente inumane sau degradante, garantat de articolul 3 din Conventia europeana a drepturilor omului, sub aspectul sau material, dar incalcarea sub aspect procedural a acestui articol (Nr.1), iar pe de alta parte, respectarea dreptului la un proces echitabil (articolul 6), dar incalcarea dreptului la respectarea vietii private garantat de articolul 8 din Conventie, (Nr. 2). "Reclamantul a fost unul dintre cei 19 inculpati cercetati pentru savarsirea infractiunilor de contrabanda si asociere in vederea savarsirii de infractiuni, fapte ce au constituit obiectul dosarului mediatizat sub denumirea de "Tigareta II". Initial, reclamantul sesizase CEDO cu privire la multiple pretinse incalcari ale drepturilor sale, insa prin deciziile pronuntate la data de 12 mai 2005, respectiv la 22 septembrie 2005, Curtea a respins ca inadmisibile capetele de cerere referitoare la incalcarea articolului 5 din Conventie (dreptul la libertate si siguranta), precum si o parte din capetele de cerere privind pretinsa incalcare a articolului 6 paragrafele 1 (dreptul la un proces echitabil), 2 (prezumtia de nevinovatie) si 3 (drepturile acuzatului) din Conventie", se arata intr-un comunicat al MAE, citat de Mediafax
Nerespectarea unui articol din Conventia Europeana
In ceea ce priveste Hotararea Dumitru Popescu impotriva Romaniei (Nr. 1), acesta a invocat incalcarea articolului 3 din Conventie, care garanteaza dreptul de a nu fi supus torturii, pedepselor inumane sau degradante, sustinand ca la data de 28 aprilie 1998 a fost supus unor rele tratamente de catre angajatii Ministerului de Interne, cu ocazia imobilizarii sale in vederea prezentarii in fata procurorului pentru audieri in cadrul unui dosar de urmarire penala. "Sub aspectul laturii materiale, Curtea a apreciat ca articolul 3 din Conventie nu a fost incalcat de autoritatile romane, avand in vedere ca probele administrate in cauza, inclusiv certificatele medico-legale, dovedesc faptul ca acesta a prezentat traumatisme usoare, iar mijloacele utilizate de lucratorii Ministerului de Interne pentru imobilizare si conducerea in fata organelor de urmarire penala nu au fost disproportionate in raport cu scopul misiunii. Pe de alta parte, Curtea a constatat o nerespectare a articolului 3 din Conventie in privinta laturii procedurale, apreciind ca ancheta promovata ca urmare a plangerii acestuia impotriva lucratorilor Ministerului de Interne nu a avut un caracter efectiv, fiind desfasurata de procurori din cadrul Parchetelor militare, care nu prezinta garantii de independenta. In acelasi timp, Curtea a remarcat modificarile legislative intervenite ulterior, prin care lucratorii de politie au dobandit statutul de functionari publici, precum si faptul ca urmarirea penala si judecata in cauzele privind politisti se desfasoara de Parchetele, respectiv instantele civile", arata comunicatul MAE.
Decizia CEDO
Referitor la hotararea Dumitru Popescu impotriva Romaniei (Nr. 2), acesta a apreciat ca dreptul la respectarea vietii private i-a fost incalcat datorita interceptarii convorbirilor sale telefonice. "In ceea ce priveste articolul 6, acesta a fost invocat deoarece reclamantul a considerat ca a fost condamnat pe baza unor mijloace de proba (ascultarile telefonice) care nu au fost obtinute conform dreptului intern si articolului 8 din Conventie. In privinta articolului 6 din Conventia Europeana, Curtea a constatat ca acesta nu a fost incalcat. Insa, referitor la articolul 8 din Conventie, Curtea de la Strasbourg a constatat ca acesta a fost incalcat datorita faptului ca Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala nu este conforma cu Conventia Europeana, intrucat nu asigura un grad minim de protectie impotriva arbitrariului, cerut de acest articol al Conventiei. Astfel, Curtea a aratat lipsa de independenta a autoritatii competente (procurorul) pentru autorizarea ascultarilor, lipsa unei limite temporale stabilite de lege, absenta oricarui control a priori sau a posteriori al masurii de ascultare a convorbirilor de catre un judecator. Astfel, CEDO a evidentiat faptul ca dreptul intern nu obliga nici serviciile secrete, nici procurorii sa depuna la dosarul de urmarire penala documentatia care a stat la baza solicitarii, respectiv autorizarii interceptarilor. CEDO a observat si inexistenta garantiilor pentru protejarea caracterului intact si complet al inregistrarilor si distrugerea lor, evidentiind faptul ca legea nu obliga procurorul sa precizeze numarul de telefon ascultat si nici nu prevedea situatiile in care informatiile obtinute prin interceptarea convorbirilor telefonice puteau fi distruse", se mai arata in comunicatul MAE referitor la decizia CEDO. Curtea Europeana a aratat, potrivit Mediafax, si lipsa de independenta a autoritatii care ar fi putut sa ateste realitatea si fiabilitatea inregistrarilor, intrucat aceasta era SRI, aceeasi autoritate care era insarcinata cu interceptarea comunicatiilor, Curtea apreciind ca este necesara existenta unei autoritati publice sau private independente de cea care a efectuat ascultarile. "Curtea a salutat modificarile legislative indicate de Guvern in observatiile sale, dar a reliefat faptul ca acestea au fost introduse ulterior momentului faptelor. CEDO a constatat si faptul ca, in ciuda modificarilor aduse Codului de procedura penala, si in prezent masuri de supraveghere pot fi dispuse de procuror, conform procedurii prevazute de articolul 13 din Legea nr. 51/1991, care nu a fost inca abrogata, aratand si faptul ca, intr-o decizie recenta, Curtea Constitutionala a statuat ca acest articol este in conformitate cu prevederile Constitutiei, invocand caracterul special al Legii nr. 51/1991. In ambele hotarari, Curtea Europeana a decis sa nu acorde reclamantului nicio suma cu titlu de satisfactie echitabila, in opinia sa constatarea incalcarii articolelor 3 si 8 din Conventie reprezentand o reparatie suficienta."


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.