Mass-media internationale se ocupa intens in ultimele 24 de ore de asa-zisul razboi al versiunilor atomice israeliano-iraniano-germane. Totul a inceput de la interviul premierului israelian, Ehud Olmert, publicat de ziaristul azilant politic irani
Mass-media internationale se ocupa intens in ultimele 24 de ore de asa-zisul razboi al versiunilor atomice israeliano-iraniano-germane. Totul a inceput de la interviul premierului israelian, Ehud Olmert, publicat de ziaristul azilant politic iranian Amir Tehari, in revista germana "Focus". Ziaristul iranian, care a vizitat Israelul ca invitat al Institutului de cercetari strategice si politice "Moshe Dayan", spune ca l-a intalnit pe premierul israelian si l-a intervievat la Ierusalim.
Olmert confirma ca a stat de vorba cu Tehari, dar precizeaza ca nu i-a acordat nici un interviu. "Probabil nu va fi posibila distrugerea totala a programului atomic al Iranului, dar el va fi atat de greu lovit incat efortul iranian de a produce bomba atomica va fi impins inapoi cu cativa ani. Actiunea va dura probabil 10 zile si vor fi lansate 1000 de rachete <<Tomahawk>>, dar poate fi realizata" - i-ar fi spus premierul israelian lui Tehari. Interviul cu Olmert, publicat de revista germana "Focus", mai intai pe internet, a provocat imediat o dezmintire din partea Cabinetului Olmert.
Purtatorul de cuvant al premierului a afirmat ca Olmert nu a declarat ca Iranul atomic poate fi distrus in 10 zile cu ajutorul a 1000 de rachete, si ca interviul este o facatura mincinoasa. In urma dezmintirii, sau poate din alte motive, interviul lui Tehari a fost scos de pe site-ul revistei "Focus", dar a aparut in editia tiparita a revistei germane. In presupusul interviu, Olmert atrage atentia ca, daca Iranul va continua sa desconsidere hotararile ONU, atunci nimeni nu va mai aprecia ca imposibila solutia unui atac militar pentru distrugerea instalatiilor sale atomice.
"Deocamdata, Israelul nu intentioneaza sa atace"
Premierul israelian a subliniat, insa, ca deocamdata Israel nu intentioneaza sa atace. "Trebuie sa ne intrebam daca, in urma acestei actiuni militare, intreg poporul iranian nu se va transforma in dusmanul Israelului si daca celelalte tari musulmane nu se vor mobiliza impotriva noastra", a adaugat Olmert. Interviul publicat de Tehari in revista germana l-a iritat pe prim-ministrul israelian. El apreciaza ca a fost indus in eroare de ziarist, care nu i-ar fi declarat de la inceput ca e vorba de un interviu. E adevarat ca l-a primit pe Tehari, consimtind sa aiba cu el o discutie de "apreciere a situatiei". De altfel, ziaristul nu avea cu el un reportofon si nici nu si-a notat intr-un carnet cele rostite de premierul israelian. Ziaristul iranian nu i-a pus intrebari specifice si n-a solicitat raspunsuri, ca atare transformarea unei discutii generale intr-un interviu incalca deontologia jurnalistica. Ziaristul a cautat sa-l faca pe Olmert sa vorbeasca despre intentiile israeliene de atacare a Iranului, dar premierul a evitat aceasta tema. Miri Eisen, consiliera prim-ministrului pentru presa internationala a declarat: "Atitudinea ziaristului Tehari nu a fost etica, asta ca sa nu dau o apreciere mai grea. Nu numai ca ziaristul nu l-a informat pe premierul Olmert ca e vorba de un interviu, dar el nu a imprimat spusele lui Olmert si nici nu le-a notat. Apoi a publicat un interviu punand in gura <<intervievatului>> fraze pe care acesta nu le-a rostit".
Revista "Focus" are incredere in ziarist
Redactia revistei germane "Focus" i-a luat apararea ziaristului iranian. Tehari, sustine "Focus", s-a prezentat ca ziarist si pentru toate partile era clar ca e vorba despre un interviu, si nu despre o discutie "generala" intre patru ochi, sau mai multi. Tehari nu a imprimat spusele prim-ministrului israelian, dar si-a notat discutia. Ulterior, a trimis revistei germane un interviu pe sapte pagini. Ulrich Schmidla, redactor-sef al revistei "Focus" marturiseste ca nu intelege tot vacarmul starnit de interviul lui Tehari. "Focus", spune redactorul-sef al publiatiei germane, lucreaza de multi ani cu ziaristul iranian si are incredere in el, ca atare nu se indoieste ca interviul cu prim-ministrul israelian e real. Tehari, subliniaza Eldad Bak si Itamar Eychner, de la cotidianul ebraic "Yediot Aharonot", este unul dintre analistii politici importanti, renumit pentru articolele sale privind Iranul si Orientul Mijlociu. In anii '70, a condus unul din ziarele cele mai raspandite din Iran, si dupa ce a cerut azil politic, in anii '80, a lucrat pentru cele mai importante publicatii si televiziuni americane si europene.
Teheranul se declara gata sa riposteze unui eventual atac
Ecouri ale acestui scandal mediatic au ajuns si la Teheran. Ala-A-Din Burugiardi, presedintele Comisiei de Externe si Securitate a Parlamentului iranian, a amenintat Israelul si Statele Unite ca vor plati cu varf si indesat daca vor face greseala sa atace Iranul. Exista analisti militari care relationeaza asa-zisa declaratie a premierului israelian privind "cele 10 zile si 1000 de rachete" cu informatia obtinuta de serviciile secrete israeliene despre saltul tehnologic atomic iranian. Conform unor noi informatii si fotografii obtinute de sateliti-spioni, cercetarea atomica iraniana a reusit sa progreseze enorm, devansand data la care se credea ca iranienii vor ajunge sa produca arme nucleare, de la anul 2015, la 2010. Spre deosebire de Irak, populatia americana vede in pericolul atomic iranian o amenintare, nu numai la adresa Israelului, ci si a Statelor Unite. Din Washington, Orly Azulai, corespondentul ziarului "Yediot Aharonot", transmite ca Pentagonul exercita presiuni asupra Israelului sa execute un atac preventiv aspra instalatiilor nucleare iraniene, asa cum a facut-o, distrugand reactorul atomic irakian, in 1981.
(Tesu SOLOMOVICI, Ierusalim)
O vorba buna la Casa Alba
Desi Javier Solana a lansat Statelor Unite apelul de a "deschide un canal de comunicare cu Iranul pe toate subiectele, inclusiv in dosarul nuclear", Casa Alba persista in decizia de a nu discuta direct cu Teheranul decat dupa suspendarea, de catre Iran, a activitatilor nucleare sensibile.
Solana a precizat ca va discuta in aceasta privinta cu partea americana cu ocazia summitului UE-SUA, ce se desfasoara, azi, la Washington. "SUA au facut o oferta de discutii cu Iranul, pentru prima oara in ultimii 27 de ani, daca acesta isi suspenda activitatile de imbogatire si de conversie a uraniului", a declarat, in capitala americana, un purtator de cuvant al Casei Albe, Gordon Johndroe, apreciind in acelasi timp eforturile europene pentru dezamorsarea crizei nucleare iraniene. Recent, Condoleezza Rice, seful diplomatiei americane, precizase, de asemenea, drept conditie obligatorie pentru un dialog nemijlocit cu Iranul, inghetarea programului nuclear al acestei tari. Rice a mentionat si disponibilitatea Washingtonului de a sustine, in conditiile respectarii acestei solicitari, ridicarea ultimelor sanctiuni ale ONU impotriva Teheranului. Reamintim ca SUA si Iranul au rupt relatiile diplomatice in anul 1980. (I.C.)
Se pregatesc noi negocieri
De la inceputul scandalului pe marginea dosarului nuclear iranian, in 2005, Teheranul a reiterat de nenumarate ori asigurarea ca dezvolta tehnologii nucleare exclusiv in scopuri pasnice, respectiv pentru producerea de energie.
Totusi, multe mari puteri ale lumii - si, in primul rand, Statele Unite - au lansat si sustin teza ca Iranul ar avea in vedere fabricarea armei atomice si solicita sistarea operatiunilor de imbogatire a uraniului. Refuzul Teheranului de a se conforma acestei solicitari, pe care o considera absolut nejustificata, i-a atras deja, doua seturi de sanctiuni din partea ONU.
Negocierile asupra acestui subiect intre partea iraniana si hexagonul international care se ocupa de dosarul nuclear iranian (cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU - Franta, Marea Britanie, Rusia, SUA, China- plus Germania) au fost inghetate in urma cu doua luni, in conditiile nerespectarii de catre Teheran a noului ultimatum acordat pentru abandonarea imbogatirii uraniului. Abia miercurea trecuta, negociatorul-sef al Iranului in dosarul nuclear, Ali Larijani si inaltul reprezentant al UE pentru politica externa si securitate comuna, Javier Solana, aflati la Ankara, au abordat acest sensibil subiect in cadrul unei inalniri bilaterale. Desi discutia nu a rezolvat, practic, nimic - dupa cum s-a putut deduce din declaratiile de complezenta formulate, pentru mass-media, de catre protagonistii intrevederii - ea a deschis usa pentru continuarea negocierilor. Cei doi au stabilit reluarea dezbaterilor pentru saptamana viitoare. Liderul iranian, Mahmud Ahmadinejad, a anuntat ca tara sa are capacitatea de a imbogati uraniu "la scara industriala", insa inspectorii ONU afirma ca Teheranul se afla doar in stadiul de testare a acestei tehnologii. Cu toate acestea, cateva surse americane si israeliene sustin ca Iranul ar fi avansat spectaculos pe drumul spre obtinerea bombei atomice, justificandu-si afirmatiile pe baza unor "informatii obtinute cu ajutorul satelitilor-spion". (Ileana CORNEA)
Iranul se declara apt sa riposteze
Concomitent cu eforturile pentru reluarea negocierilor, se fac tot mai clar auzite informatii privind o interventie armata "preventiva" impotriva Iranului, fie din partea Statelor Unite, fie din partea Israelului, care se simte direct amenintat. In replica, afirma cotidianul ebraic Haaretz, Ministerul de Interne de la Teheran a anuntat explicit ca Iranul va ataca Israelul si interesele SUA din intreaga lume in cazul unei interventii militare americane pe fondul crizei nucleare. Avertismentul este cat se poate de limpede: "Statele Unite nu se vor putea apara de rachetele cu raza lunga de actiune ale Iranului. Putem lansa zeci de mii de rachete in fiecare zi. Cu rachete avand raza lunga de actiune, Iranul poate ameninta si Israelul". Iranul dispune de rachete Shahab-3, cu raza de actiune de 2.000 kilometri, capabile sa atinga Israelul si bazele americane din zona Golfului Persic. Probabilitatea ca SUA sa atace Iranul in zilele imediat urmatoare este, insa, aproape nula, avand in vedere ca ONU a acordat Iranului un nou ultimatum, respectiv 24 mai, pentru a sista operatiunile de imbogatire si conversie a uraniului. Cat priveste Israelul, din ultimele declaratii ale premierului Ehud Olmert rezulta ca un atac asupra tehnologiei nucleare a Iranului nu face parte din planurile imediate ale statului evreu. (I.C.)
Teheranul, reprezentat la Conferinta pentru Irak
Acuzat in repetate randuri, in special de catre SUA, de sustinerea insurgentilor din Irak, presedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, l-a informat pe premierul irakian, Nuri al-Maliki, despre participarea Iranului la conferinta internationala pentru reconstructia Irakului, programata sa aiba loc in Egipt, la Sharm el-Sheikh, in perioada 3 - 4 mai, a declarat, ieri, seful Guvernului de la Bagdad. Decizia a fost confirmata si la Teheran, Presedintia iraniana precizand ca la lucrarile conferintei va participa ministrul de Externe, Manouchehr Mottaki, noteaza Mediafax. Purtatorul de cuvant al Ministerului iranian de Externe anuntase, cu cateva ore inainte, ca secretarul Consiliului de securitate de la Teheran, Ali Larijani, intreprinde o vizita de trei zile la Bagdad, pentru a discuta despre organizarea conferintei. "Vizita lui Larijani are loc in cadrul relatiilor bilaterale; va discuta probabil despre probleme de securitate si despre conferinta internationala" pentru Irak, a explicat purtatorul de cuvant al diplomatiei iraniene. In afara tarilor vecine cu Irakul, la conferinta de la Shar mel-Sheikh vor mai fi prezenti si reprezentanti ai Natiunilor Unite, ai Uniunii Europene si ai tarilor membre G8 (cele sapte tari puternic industrializate plus Rusia) (I.C.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.