Spre sfarsitul secolului al XIX-lea s-au dezvoltat, in Europa Occidentala si in Statele Unite, sindicate ale muncitorilor. Aceste organizatii au aparut din nevoia muncitorilor de a se apara de abuzurile patronatelor. Programul de lucru prelungit pana la 12-14 ore, lipsa zilelor libere si concedierile arbitrare constituiau o parte din nemultumirile salariatilor. In 1884, Federatia Organizatiilor Sindicale din SUA a inaintat o rezolutie prin care se afirma ca programul de lucru zilnic de opt ore ar trebui sa fie impus dupa 1 mai 1886. Rezolutia cerea organizarea unei greve generale pentru ca acest obiectiv sa fie atins. Pana in aprilie 1886, mai mult de un sfert de milion de muncitori americani aderasera la Miscarea ‘May Day’. Principalul centru al acestei miscari era orasul Chicago, unul dintre cele mai importante centre industriale nord-americane. La 1 mai 1886, la Chicago, a izbucnit o puternica greva care a paralizat majoritatea activitatilor industriale. Speriati de amploarea miscarilor, autoritatile si patronatele au incercat sa reprime miscarile de protest. Politia si fortele paramilitare au deschis focul impotriva manifestantilor, inregistrandu-se morti si raniti. Liderii sindicali au fost arestati, fiind acuzati de tulburarile din oras. Aceasta zi de 1 Mai a fost sarbatorita de sindicalistii din intreaga lume, ea reprezentand inceputul miscarii sindicale moderne. De-a lungul timpului, ziua de 1 Mai a devenit sarbatoarea muncii in majoritatea tarilor lumii. In Statele Unite, ziua de 1 Mai se celebreaza, inca din 1894, fiind considerata si sarbatoarea primaverii. Ziua internationala a muncii este marcata prin manifestatii de strada si mitinguri sau prin diferite manifestari si concursuri distractive. In Romania, ziua de 1 Mai se celebreaza din 1890, de regula, sub forma unor petreceri campenesti.
Armindeni, sarbatoare populara
Ziua dedicata zeului vegetatiei, protector al vitelor, cailor, holdelor, viilor si livezilor se numeste Armindeni in popor si este celebrata in fiecare an pe 1 mai. Numita si Ziua pelinului sau Ziua betivilor, 1 Mai semnifica, in traditia populara, inceputul verii. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul crestin. Armindenii se serbeaza pentru odihna pamantului, pentru ca acesta sa dea roade bune si, mai ales, pentru sanatatea vitelor. Mai exista inca traditia petrecerilor la iarba verde, a serbarilor campenesti, stropite din belsug cu vin pelin. Armindeniul este, de fapt, o ramura verde sau un pom curatat de crengi pana aproape de varf si impodobit cu flori si spice de grau, simbolizand un vechi zeu al vegetatiei, care proteja recoltele si animalele. Ramura sau pomul este adus din padure cu o zi inainte, iar de 1 Mai se pune in fata casei, unde se lasa pana la seceris. Din lemnul Armindeniului se face foc atunci cand se coace prima paine facuta din faina graului nou. De Armindeni, exista obiceiul impodobirii cu ramuri verzi a stalpilor portilor si caselor, a intrarilor in adaposturile vitelor si in alte anexe ale gospodariei. De Armindeni, femeile nu framanta paine, ca altfel mucezeste, si merg pe camp sa caute ierburi de leac. In popor, pelinul adunat de 1 mai era un leac apreciat in tratarea malariei, durerilor de stomac, umflaturilor si bolilor de ochi. Oamenii nu muncesc, spunand ca nici randunelele nu-si lipesc cuibul in aceasta zi.