Presedintele Vladimir Putin a anuntat ca Rusia se va retrage din Tratatul Fortelor Conventionale din Europa, din cauza scutului antiracheta si a bazelor SUA din Bulgaria si Romania.

In discursul anual despre starea natiunii, presedintele Vladimir Putin a sugerat ca Rusia s-ar putea retrage din Tratatul Fortelor Conventionale din Europa (FCE), datind din 1990. Decizia presedintelui nu este pe deplin surprizatoare, amenintarea cu retragerea mai fiind facuta de unii diplomati rusi in ultimii doi ani. Rusia nu poate insa depasi intr-un timp foarte scurt productia de arme conventionale, odata ce va parasi tratatul, atit din motive financiare cit si tehnologice, comenteaza analistii agentiei Stratfor. De altfel FCE nu este pe deplin ratificat nici la 17 ani de la semnarea sa, "vinovatii" fiind tarile baltice, care inca nu au semnat tratatul. Anuntul lui Putin poate insa creea un precedent periculos, state ca Armenia si Azerbaidjan, care s-au acuzat reciproc pentru violarea tratatului, putind sa se retraga si ele.

La o zi dupa anuntul lui Putin, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, enumera, in cadrul Consiliului NATO-Rusia de la Oslo, ratiunile refuzului Moscovei de a mai implementa FCE, considerat "piatra unghiulara a securitatii europene". "Lavrov a enumerat tot ceea ce, in opinia Moscovei, pune probleme: globalizarea NATO, extinderea sa spre Est, blocajul legat de FCE, apararea antiracheta indreptata impotriva Rusiei si bazele americane din Romania si Bulgaria", a declarat un diplomat al NATO, citat de Newsin. In acelasi timp cu intilnirea de la Oslo, presedintele Putin revenea la discursul Razboiului Rece, avertizindu-l pe omologul sau ceh, Vaclav Klaus, aflat in vizita la Moscova, ca "riscul de pagube reciproce, chiar de distrugere reciproca, este in crestere". "Vom da un raspuns adecvat, oricine l-ar da. Nu ne vom isteriza. Vom lua doar masurile necesare", a completat Putin, cu referire la instalarea scutului American antiracheta in Cehia si Polonia.

Tratatul Fortelor conventionale din Europa a fost semnat in noimebrie 1990, la Paris, cu scopul de a reduce nivelul fortelor militare ale NATO si ale Pactului de la Varsovia, in acest caz fiind vorba de tancuri, blindate, piese de artilerie grea, avioane de lupta si elicoptere de atac. Pina in 1995, cele doua parti au distrus sau convertit in scopuri civile nu mai putin de 52.000 de blindate, reduceri ce au afectat in special fortele armate ale Rusiei. Tratatul a suferit prima sa modificare in 1996, atunci cind statelor vecine Rusiei li se cerea sa-si reduca armamentul in mod proportional cu reducerrile facute de Moscova si se limitau fortele ce puteau fi mobilizate in regiunile de granita ale Rusiei, in special in Caucaz. Senatul SUA a protestat fata de acest acord, senatorul Joe Biden intrebindu-l atunci pe presedintele Clinton daca "nu a vindut Caucazul pentru a obtine acordul Rusiei asupra intrarii Poloniei in NATO".

Cea mai importanta modificare a FCE a survenit in 1999, prin "angajamentele de la Istanbul", a caror nerespectare a dus la neratificarea tratatului de catre SUA si membrii NATO. Prin aceste "angajamente", Rusia isi asuma obligetia de a-si "retrage trupele de pe teritoriul Moldovei pina la finalul lui 2002" si de a desfiinta cele patru baze militare din Georgia. In 2002, Moscova a aratat ca si-a redus armamentul conventional conform cu limitele impuse de FCE, insa NATO a reclamat neindeplinirea angajamentelor de la Istanbul, refuzind ratificarea tratatului amendat. Tratatul initial, semnat in 1990 a ramas insa in vigoare.