Daca n-a cistigat, a fost macar nominalizat. Anul acesta, Petru Cimpoesu colectioneaza premii si din Romania, si din strainatate.

Anul acesta, ati primit mai multe premii: Premiul revistei „Observator Cultural", Premiul „Magnesia Litera" si, iata, Premiul pentru Proza al Uniunii Scriitorilor. Au mai fost si altele?

Pe linga premiile amintite de dumneavoastra, am mai fost nominalizat la Cartea anului, premiu acordat de revista „Romania literara", precum si la premiile revistei „Cuvintul" si ale postului Radio Romania Cultural. Prin urmare, anul acesta am ratat cel putin tot atitea premii cite am primit. Si tineti cont ca sintem abia in prima jumatate a anului.

Care dintre aceste premii va este cel mai drag sau pe care il considerati cel mai important?

Fiecare premiu are importanta lui, nu pot face acum un clasament - de obicei, cel mai important este cel pe care nu ai reusit sa-l obtii. Dar, daca ar fi sa aleg, as alege premiul revistei „Observator Cultural", tocmai din cauza ca nu ma asteptam deloc sa-l iau. Dupa socotelile mele, cu totul altcineva era favorit la acest premiu. In fine, m-am consolat destul de repede, spunindu-mi ca viata iti mai ofera si surprize - de obicei neplacute -, dar nu intotdeauna. Premiul Uniunii Scriitorilor il mai primisem, pentru romanul „Simion liftnicul", iar despre „Magnesia Litera" nu stiu nici eu mai mult decit dvs. Sper sa ajung saptamina viitoare la Praga si sa aflu mai multe amanunte.

Va considerati un „outsider", fiindca locuiti la Bacau, unde viata si piata culturale nu sint tocmai active. Cum se face ca, desi ati ramas „outsider", ati ajuns atit de bine la cititori si la critica?

Oricite premii as primi, tot un outsider ramin, din simplul motiv ca vedetele traiesc numai in Capitala, iar eu traiesc in provincie. Sau dvs. nu va uitati la televizor? Nu stiu cit de bine am ajuns la cititori, am serioase indoieli in aceasta privinta. Cit despre critica, ce sa spun, trebuie sa scrie si bietii critici despre cineva si probabil ca s-au plictisit sa tot scrie despre vedete, asa ca m-au luat pe mine.

Vorbind despre traducerea in limba ceha a cartii dvs. „Simion liftnicul" si despre premiul care v-a fost acordat pentru ea, care este, pe scurt, povestea acestui premiu?

Iata cum stau lucrurile. In urma cu vreo patru ani, l-am intilnit la Tirgul de carte Bookarest pe domnul Jiri Nasinec, mi-a facut cunostinta cu el prozatorul Florin Lazarescu. I-am dat d-lui Nasinec romanul „Simion liftnicul", el s-a dus acasa, l-a citit, probabil i-a placut - sau cine stie ce socoteli si-o fi facut -, si l-a tradus in limba ceha. Dupa aceea, l-a propus Editurii Dybbuk din Praga. Romanul a fost publicat in Cehia la sfirsitul anului trecut, cu un mic sprijin financiar din partea Institutului Cultural Roman - in treacat fie spus, Editura Compania a vindut copyrightul fara sa-mi ceara consimtamintul, macar de forma. Asta e tot ce stiu. Povestea premiului propriu-zis nu o stiu, astept sa o aflu. Am inteles din presa ca este unul dintre cele mai importante premii literare care se acorda in Cehia si ca este a doua oara cind Marele Premiu „Magnesia Litera" se acorda unei carti straine. Am vazut, de asemenea, imagini televizate la gala de premiere si m-a cuprins spaima cind am constatat ca valoarea premiului este de vreo sapte sau opt mii de euro, dar nu de asta m-a cuprins spaima, ci pentru ca am impresia ca toti banii astia vor ramine traducatorului.

Lucrati deja la un proiect nou sau v-ati luat mai intii o vacanta pentru „reincarcarea bateriilor"?

Nu pot sa va spun decit ca, da, lucrez la un nou proiect si, de asemenea, am nevoie de o vacanta pentru reincarcarea bateriilor, care-s si ele din ce in ce mai uzate. Chiar acum ma doare o ureche, ce sa fac? Cred ca m-a tras curentul la Gala de la Uniunea Scriitorilor. Vedeti, premiile astea nu presupun numai satisfactii. Asa ca nu aveti de ce sa ma invidiati, nici dvs. si nici cei care poate le-ar fi meritat mai mult decit mine...

Succes la cehi S-a nascut in 1952, la Vaslui. Prima carte, volumul de proza scurta „Amintiri din provincie", a fost publicata in 1983, la Ed. Junimea. Au urmat romanele „Firesc", Ed. Cartea Romaneasca (1985), „Erou fara voie", Ed. Plumb, Bacau (1994), „Povestea marelui Brigand", Ed. Dacia (2000) - cea de-a doua editie a acestuia a aparut la Ed. Polirom, in 2007 -, „Simion liftnicul - roman cu ingeri si moldoveni", Ed. Compania (2001) - tradus si in limba ceha -, „Christina domestica si vinatorii de suflete", Ed. Humanitas (2006). A scris „Un regat pentru o musca", Ed. Axa, Botosani (1995), descris de Cimpoesu ca „o poveste de spus bunicilor cind au insomnii".

Premiile Uniunii Scriitorilor din Romania * opera omnia: Radu Cosasu

* Proza: Petru Cimpoesu, „Christina domestica si vinatorii de suflete", Ed. Humanitas

* Poezie: Angela Marinescu - „Intimplari derizorii de sfirsit", Ed. Vinea

* Critica, istorie literara. Eseu: Matei Calinescu - „Eugène Ionesco: teme identitare si existentiale", Ed. Junimea

* Dramaturgie: Matei Visniec - „Omul cu o singura aripa", Ed. Paralela 45

* Debut: Vasile Ernu - „Nascut in URSS", Ed. Polirom; Livia Rosca - „Ruj pe icoane", Ed. Cartea Romaneasca

* Premiul „Andrei Bantas": Antoaneta Ralian, Henry Miller - „Nexus", Ed. EST

* Premii speciale: „Bucurestii in imagini in vremea lui Carol I", vol.

I-III, editie de Stelian Turlea, text de Emanuel Badescu, Ed. PRO; Dan Slusanschi - „Dimitrie Cantemir, Principele Moldovei, Descrierea starii de odinioara si de astazi", Ed. ICR