Sedinta de zbor Te poti trezi intr-o dimineata, totul sa fie banal, cerul inchis, nori si burnita un pic, intri intr-o sala de spectacol la o intalnire anuntata pretios "Master-Class". Te intalnesti cu ceva extrem de simplu, de adevarat, imponderabil, inefabil. O sedinta de zbor.  Nichita Mihalkov a intrat zambind intr-o sala plina. Nu-si facea probleme de nereusita, dar fiind chiar un mare artist nu voia sa-i treaca aceste clipe fara sa castige o intalnire cu alti oameni necunoscuti care ar fi trebuit sa-i devina cunoscuti.  Era un barbat in fata mea, cu un farmec uluitor. Sala Teatrului National numita Sala Amfiteatru il privea fermecata. O intalnire cu Mihalkov Nikita iti clarifica motivatia existentiala.  O sarbatoare
Ne-a vorbit cateva ore, plana mereu frica aceea ca la un moment dat se va termina si ca ne vom intrista. S-a terminat si nu ne-am intristat pentru ca plecam acasa modificati.  Eu am plecat cu senzatia ca am mai facut trei ani de facultate.
Printre amintiri, exercitii, povestiri spunea: "incercati sa nu va mintiti", "aveti grija de suflet", "un actor care se uita la ceas in timpul repetitiei, nu va putea lucra cu mine niciodata".  O usa deschisa spre lumea fantastica unde toata lumea e la mijloc si nimeni nu e la margine. Am iesit din sala de spectacol, afara vremea nu stia nimic despre Nikita Mihalkov, era un vant rece. Dar in sufletul meu era sarbatoare.