Comentatorul Tom Gallagher nu se lasa si imi consacra un nou articol in paginile "Romaniei libere", din seria jurnalism la Tom si Jerry: "(Ras)Timpul diversiunilor". Directorul ZIUA, Sorin Rosca Stanescu, a decis sa il gazduiasca in polemica deschisa pe site-ul ziarului. Fabulatiile lui Gallagher ma fac sa ma intreb daca nu cumva a fost o "diversiune" si plecarea lui de la ZIUA pentru a se putea produce la "Romania libera" pe bani mai buni. Dar ce ma dezamageste cel mai mult la cunoscutul analist pe care il consideram pana nu demult impartial este faptul ca el considera drept "necunoscute" organizatiile care s-au alaturat demersului Civic Media in apararea presedintelui.
Aceasta dovedeste ca are, totusi, lacune grave in ce priveste istoria post-decembrista a Romaniei.
Pentru edificarea sa: sunt organizatiile care au fondat primul Parlament democratic al noii Romanii, in Agora tarii din Piata Universitatii. De la Asociatia 21 Decembrie la Liga Studentilor. Practic nucleul societatii civile romanesti reale, nu a celei inventate de George Soros si reteaua lui anti-americana si anti-romaneasca. Folosind metodele propagandei comuniste, Gallagher sustine din nou, ca si alti necititori ai mei, ca l-am atacat pe Basescu demascand de fapt intelectualii rosii care s-au agatat de el, pentru profitul propriu, la fel cum au facut si cu ceilalti doi presedinti ai Romaniei, Ion Iliescu si Emil Constantinescu. Ca si cum Traian Basescu nici n-ar avea identitatea sa proprie.
Nici domnul Mircea Mihaies, pretins sustinator al presedintelui Traian Basescu din fotoliul sau caldut de adjunct la Institutul Cultural Roman, nu se dezice si imi dedica un nou material murdar in "Romania literara". Ca si meteorologul Gabriel Andreescu, care revine "democratic" asupra persoanei mele in paginile ZIUA. Nu o data m-am intrebat ce cauta un obsesiv adulator al marxism-leninismului cu al sau "religia e opiul popoarelor" intr-un ziar autodefinit de dreapta. Cazul Andreescu este insa patologic. Ambii ideologi de serviciu ai unui sistem in declin considera ca sunt un nimeni, desi este evident ca le consum enorm de multa energie, cerneala cat mai neagra si spatiu editorial care, toate, costa bani. Dar sunt si bine remunerate, de cine trebuie. Pe Andreescu l-am devoalat ca autor al unui plan de moldovenizare (rusificare) a Basarabiei - impreuna cu Renate Weber si Valentin Stan - imbratisat si aplicat de rusii si rusofilii de la Chisinau si Bucuresti. Dar, desigur, ce ne desparte irevocabil este faptul ca eu apar icoanele, crucea si Catedrala iar ei, dimpotriva, fiind animati de sentimentul opus iubirii crestine: ura. Eu ma voi ruga totusi pentru ei si declar public ca nu le voi mai raspunde cu nici un rand. Inchid aceasta polemica, pe perioada ramasa pana la Referendum.
Manipulati si manipulatori
De partea celor mai putin informati, jurnalista Roxana Iordache crede cu prea multa fermitate ca Rusia si batalia geostrategica care se duce in aceasta zona nu are cu nimic de a face cu situatia din Romania de azi. Doamna Roxana Iordache, care, ca si contestatara vehementa a lui Traian Basescu este foarte aproape in mesaj de dorintele fierbinti ale lui Mihaies, Andreescu & Co, ma roaga, tot in ZIUA, sa ma auto-suspend daca nu sunt de acord cu Sorin Rosca Stanescu.
Sunt injurat, asadar, si de manipulati si de manipulatori. Aceasta imi confirma ca sunt pe drumul cel bun. Iata de ce, desi Sorin Rosca Stanescu nu a reusit sa ma suspende, o voi face eu. Ma retrag de la ZIUA. Sa vedem dupa ce vom vota NU distrugerii Romaniei, la Referendumul din 19 mai, cum va continua confruntarea.
Ii multumesc lui Sorin Rosca Stanescu pentru ca m-a invatat jurnalismul (pe care azi il contesta) si pentru ca a facut posibila publicarea in ZIUA a unor adevaruri ocultate de majoritatea mass-media din Romania. Vom vedea daca viitorul ne va mai aduce vreodata pe acelasi drum. Misiunea mea va ramane aceeasi ca si pana acum: apararea Romaniei cu arma cuvantului liber.
Si, pentru ca, in acelasi timp, nu imi reneg nici un cuvant publicat de mine in ZIUA, voi da satisfactie celor care sustin ca l-am atacat pe presedinte intr-o "propaganda neagra" si voi publica toate editorialele mele din ZIUA de la alegerea presedintelui Traian Basescu si pana azi. Titlul l-am gasit datorita lor, agentilor dezinformarii din aceasta tara si de la Rasarit: "Conjuratia contra Romaniei". S-ar putea ca necititorii critici viscerali ai mei sa aiba un soc. Eu spun doar atat: cititorii sa ma judece!
Ne vedem in campania pentru Romania.
Al dumneavoastra,
Victor RONCEA
Regulile jocului
Pe Victor Roncea il cunosc si eu tot de pe vremea Pietei Universitatii. Eram o tanara jurnalista, iar el, un si mai tanar protestatar anticomunist, care facea dese vizite la sediul redactiei "Romania libera" si era foarte simpatic ca tatic adolescent. Acel pui de om trebuie sa aiba acum aproximativ varsta pe care o avea Victor pe vremea aceea. Am facut toate aceste precizari, evident, nu pentru noi, care le cunoastem, ci pentru cititori, care au dreptul sa le afle in acest context. Pe vremea aceea, presa scrisa era o veritabila putere, avand tiraje de milioane: precizez ca, de exemplu, Sorin Rosca Stanescu - poate si subsemnata - aveau un rating cotidian urias, la care jurnalistii presei scrise de azi nici nu mai pot visa, pentru simplul fapt ca televiziunile au devenit de multa vreme vedetele mass-media.
Dupa 17 ani de la fenomenul Piata Universitatii, fiecare isi poate permite orice. Atunci, insa, baietii cu bastoanele aveau grija de conditia noastra fizica. In mod sigur, Victor Roncea isi aminteste cum ne alergau. Acum am vazut ca e viceversa! Daca eu as fi mers in Piata Universitatii in anul de gratie 2007, ziua in care Parlamentul si-a permis sa-l suspende (cu numarul rau tre-doi-doi) pe mult-stimatul si iubitul presedinte Traian Basescu, si as fi incercat pur si simplu sa le comunic oamenilor punctul de vedere ca gresesc fundamental lasandu-se inselati, m-ar fi corectat original, cu mult inainte de a apuca sa incerc sa le aduc primul argument. Ar fi ciudat ca asa ceva sa i se para OK cuiva ca Victor Roncea, care a fost dus la Magurele de secu-mineri in 14 iunie 1990. Si totusi.
Problema dezbaterii nu o constituie insa optiunea cuiva. Fiecare e liber sa opteze pentru ce vrea, cu conditia ca optiunea sa nu fie antidemocratica, deci daunatoare celor care au alta optiune. Cand esti persoana publica, responsabilitatea pentru propria optiune devine uriasa. Atunci cand jurnalistul formator de opinie propaga propria optiune, el isi asuma direct aceasta responsabilitate. In urma cu aproximativ un an, i-am trimis amicului Sorin Rosca Stanescu un text polemic in raport cu orientarea ziarului ZIUA in materie de politica externa. Mai precis, eu aparam Administratia Bush, justificand centrele de detentie gen Guantanamo, blamate de departamentul de specialitate condus de Victor Roncea. Directorul ziarului, Sorin Rosca Stanescu, nu a publicat textul in cauza. Stiam ca opinia mea intra in contradictie cu orientarea publicatiei, asa ca am inteles ratiunea nepublicarii. Constat insa acum ca Victor Roncea se considera persecutat pentru ca ar fi "pro-american", dupa ce a criticat politica americana. In schimb, cei care-l contesta pe presedintele suspendat Traian Basescu sunt considerati vanzatori de tara catre Rusia. Implicit dusmani ai poporului.
Nu inteleg cum o constiinta ca Victor Roncea poate valida asa ceva. Pentru ca valideaza implicit toate aberatiile totalitare ale regimului Basescu. Din fericire, un regim esuat, care n-a apucat sa se concretizeze si nici nu va apuca, pentru ca daca Suspendatul se intoarce dupa absenta populara de la referendum, se va intoarce cu coada-ntre picioare. As vrea sincer sa stiu ce l-a putut determina pe Victor Roncea sa sara in barca comandantului de la Anvers. Nu stiu cate pozitii publice impotriva Moscovei abuzive a luat Victor Roncea comparativ cu mine. Poate ca mai multe, poate ca mult mai putine, oricum, nu e admisibil sa promoveze aberatia monumentala ca demiterea lui Basescu ar fi dictata de la Moscova. Nici nu si-ar putea dori Moscova un presedinte mai conflictual. Nici daca l-ar fi trimis acolo insusi KGB-ul, nu le-ar servi mai bine.
Si fiindca veni vorba de presedintele conflictual, el a fost in stare sa dezbine fundamental oamenii (si asa nu prea multi) cu continuitate democratica din 1990 incoace. Si sa uneasca in acelasi timp, conjunctural, tabere traditional adverse, pentru a proclama fals formarea unei "monstruoase coalitii". O analiza a acestui tertip, cu alta ocazie.
Revin la tema. Anume, "cat de departe merge libertatea jurnalistului de a spune ce crede, indiferent de opinia ori pozitia generala a publicatiei?". Abia cu ocazia precizarii facute de SRS in numarul din 24 aprilie am aflat ca pozitia ziarului ZIUA nu coincide cu aceea a Asociatiei "Civic Media". Din interventiile publice ale lui Victor Roncea, ma refer la cele televizate, a reiesit implicit ca asociatia e emanatia ziarului. M-am mirat, dar am zis ca asta e situatia. Cred ca Sorin Rosca Stanescu ar fi trebuit din start sa-i puna in vedere lui Victor Roncea sa faca delimitarea, iar Victor Roncea n-ar fi trebuit sa profite de pozitia lui la ziar pentru a promova asociatia. O asociatie care si-a facut publicitate pe spatele ziarului, riscand sa-i scada ratingul. Nu e fair-play.
Personal, date fiind orientarea mea de dreapta si faptul ca il cunosc pe Sorin Rosca Stanescu din vremurile "presei romantice 1990", as fi citit acest ziar (in conditiile in care am renuntat de mult sa mai citesc vreun ziar), minus paginile de externe, si chiar as fi colaborat la el, daca nu ar fi fost anumite pozitii, printre care aceea denigratoare la adresa parintelui Iustin Marchis. De ce, Victore? Nici chiar ceea ce ai suferit la Magurele nu-ti dadea acest drept. Cum nu-ti dadea dreptul sa-l persiflezi pe Marius Oprea, care a suferit de pe urma Securitatii regimului comunist din ultimii ani ai regimului Ceausescu incomparabil mai mult decat regretabilul si condamnabilul tau supliciu de la mineriada din iunie 1990. Poate tocmai pentru ca e unul dintre foarte putinii protestatari din acea perioada a lasitatii generale nu i s-a dat certificat ORNISS, fapt impotriva caruia ar fi trebuit sa protestezi. El are tot dreptul sa se pronunte impotriva sistemului comunisto-securist, care a continuat sa-l persecute si dupa 1990, mergand cu ticalosia meschina pana acolo incat sa-i ucida pisicuta ca avertisment ca, daca nu se potoleste sa ceara devoalarea ofiterilor acoperiti care au facut politie politica, data viitoare vor urma cei dragi cu doua picioare. Astea-s problemele care trebuie lamurite referitor la sistemul ticalos, cine sunt cei care au facut asa ceva inainte si dupa 1990, si altele asemenea, nu falsele teme si probleme pe cat de abstracte, pe atat de diversioniste precum cele lansate de Traian Basescu. Care a fost motivul convertirii tale subite? Si de ce vehiculezi expresia "mafia oligarhiei" ca pe o axioma, la fel de iresponsabil precum procedeaza si Suspendatul?
Regret ca cel de mai sus, care s-a coborat atat de jos, a ajuns sa dezbine oameni pe care ii unesc lucruri incomparabil mai semnificative decat cele care ii separa din cauza unui presedinte vremelnic si ahtiat dupa putere. Chiar daca nu am fost de acord cu unele opinii si atitudini ale lui Victor Roncea, personal, n-am incetat sa-l simpatizez, de dragul taticului adolescent, anticomunist, entuziast si curat care era. Nu vreau sa spun ca lui Sorin Rosca Stanescu ii datoreaza notorietatea. Stie si el. Mi se pare jenanta acuzatia populista referitoare la izolarea lui Sorin de ziar, "pe pontonul de la Snagov". Suna tare a lupta de clasa resuscitata de Suspendat. Acuma, ce-ai vrea tu, Victore? Sa-l dati jos, sa-i confiscati averea - de baiat destept, da, nu prost cum ar vrea Suspendatul sa fie toti cei de dreapta, - sa-l trimiteti la munca de jos? Sa scrieti ce va taie capul pe banii patronatului? Nu ti se pare absurd? Daca nu-ti convine linia ziarului, cauta altul si daca nu gasesti, fa-ti tu unul, impreuna cu asociatiile care te sustin. Totusi, eu cred ca solutia de compromis acceptabil ar fi sa te autosuspenzi si tu din activitatea publicistica referitoare la Suspendatul. Iti ramane un departament intreg, cel de politica externa, in care ai ocazia sa-ti demonstrezi americanismul.
Fiindca veni vorba: in America, publicatiile sunt clar definite, se autodefinesc singure in functie de afinitati si apartenenta voluntara la grupuri de interese, fie doctrinare, fie financiare, fie, de regula, ambele. Acolo publicatiile anunta fiecare pe cine sustin in campanie. Din acel moment, jurnalistii respecta linia sau isi iau concediu. Nu stiu de ce nu vrem si noi in Romania sa urmam acest exemplu. Ca filo-americani ce suntem. (Roxana IORDACHE)