Cu un trecut innegurat de ororile Holocaustului la care contemporanii acelor vremuri au avut propria lor „contributie", romanii de astazi par a nu mai impartasi „valorile" care au dus la un moment dat la masacrarea a sute de mii de evrei.

Cu un trecut innegurat de ororile Holocaustului la care contemporanii acelor vremuri au avut propria lor „contributie", romanii de astazi par a nu mai impartasi „valorile" care au dus la un moment dat la masacrarea a sute de mii de evrei. In schimb, pe fondul intrarii in spatiul european, etnocentrismul se resimte tot mai pregnant, tendinta de a-i exclude pe altii doar pe criteriul apartenentei etnice sau sexuale crescand in intensitate.

Iesit din regimul comunist, care-l invatase pe bancile scolii ca istoria natiunii este presarata numai de fapte marete menite sa mentina spiritul si vatra strabuna intacte, romanul de rand nu s-a putut obisnui cu suportarea poverii responsabilitatii unor fapte reprobabile pe care altii dinaintea lui le-au comis tocmai in numele acestor principii. De aceea se explica de ce asumarea si condamnarea Holocaustului in Romania a avut nevoie de atata timp.

Tergiversarea politica a acestei probleme nu se putea realiza decat pe fondul pasivitatii electoratului, prea putin interesat sa mai adauge la problemele sale sociale si responsabilitatea unei culpe morale. La ora actuala, o treime din populatie considera inca faptul ca evreii exagereaza amploarea persecutiilor la care au fost supusi, se arata intr-un studiu, realizat anul trecut de Departamentul pentru Relatii Interetnice. Chestiunea diferentelor de orice fel - etnic, social sau sexual - a fost confiscata rapid de catre actorii politici si transpusa, din fericire fara prea multe ecouri si efecte, in plan electoral.


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.