Incercind sa faca o selectie riguroasa a ministrilor bebelusi, Tariceanu s-a transformat din mama si rege in pasare ce inscrie in genetica puilor reflexul de pruncucidere a concurentei.

Scincind in scaunele lor atunci cind apare o criza in domeniul pe care-l conduc, ministrii din Guvernul Romaniei au o mare problema. Problema pe care se poate spune ca au avut-o aproape dintotdeauna. Legati printr-un etern cordon ombilical de entitatea politica de unde si-au tras singele ce le-a oxigenat cariera, se dovedesc incapabili de a functiona ca organism independent. Intrind mai adinc in anatomia lor interna, putem vedea cum acest cordon are mai mereu o tinta precisa. Un om. Un lider de moment al partidului. Un fel de mama-surogat ce i-a purtat in pintec, iar, dupa ce i-a expulzat in lume, s-a inteles cu medicii din sala de nastere sa nu intrerupa firul prin care se realizeaza transferul de metabolism. Zbaterile lor catre o oaresice independenta se soldeaza mai mereu cu o sugrumare sinucigasa.

Dar exista o categorie de bebelusi, mai lenesi, care nici nu incearca sa se smulga din aceasta legatura. Precum un bonzai, fortat sa-si pastreze radacinile intr-o gamalie de ghiveci, ei sint cocolositi, pudrati si alimentati pina la dependenta din biberoane personale. Adulti dupa infatisare, ei ramin bebelusi prin modul intern de functionare.

Mihail Hardau si Sulfina Barbu au fost cele mai elocvente cazuri de bebelusi crescuti contra naturii. Li se alatura cu brio Eugen Nicolaescu. Daca pentru primii doi, uciderea corpului ce le-a dat nastere a fost echivalenta cu condamnarea lor la moarte, venele si arterele care-l leaga pe ministrul Sanatatii de premierul Tariceanu, care-l tine neconditionat in brate, sint inca in stare de functionare, iar Monica Macovei, singurul adult din actuala guvernare, a fost strangulat cu legatura ombilicala, tocmai pentru ca incercase sa o rupa.

Dependenta materna are insa un avantaj. Micutii sint imuni la ce se intimpla in jurul lor. O imunitate dusa pina la granita inconstientei cu paralizia. Inconstienta de a face dintr-o institutie publica un marsupiu aberant. Paralizia este manifestata prin lipsa capacitatii de a reactiona la stimulii externi, la toate acele fapte si informatii care au ca scop crearea unei concurente bazate pe performanta. Incercind sa procedeze ca un spartan ce impune selectia riguroasa a bebelusilor, Tariceanu a actionat haotic, precum un Irod inspaimintat de soarta unor prunci. In loc sa arunce sugarii defecti, el a ucis din start femeile gravide. Si cum toata pasarea pe limba ei piere, cum granita speciei este una dintre cele mai flexibile caracteristici ale politicii, el s-a transformat din mama si rege in cuc ce-si creste progeniturile prin inscrierea in codul lor genetic a reflexului de pruncucidere a concurentei. Pentru ca ministrii numiti in locul democratilor sint tot bebelusi leganati pe valuri de petrol din ce in ce mai evidente.