Ceasul desteptator Marx

Rareori in acesti 17 ani de libertate a presei in revistele culturale s-au intamplat evenimente cu adevarat importante la scara mare, acel gen de asumari de pozitii intelectuale care sa poata interesa si dincolo de granitele limbii romane.
Salut, din pagina aceasta, un dialog remarcabil publicat in "Cultura", 15 martie, 2007, purtat intre doua voci ale tinerei generatii, Teodora Dumitru si Bogdan Duca, in cadrul - stabilit de redactie - al unei discutii despre marxism. Remarcabil si curajul redactiei de a desfasura o asemenea discutie. Nimeni, la noi, n-a mai indraznit sa deschida larg tema Marx, pana de curand, cand un tanar non-conformist s-a declarat marxist. Au urmat fel de fel de polemici marunte, dar nu o reala dezbatere. Intr-o colaterala a acestor polemici, Gabriel Liiceanu si-a republicat pagini dintr-o carte despre tragic tematizate pe ideea unei antropologii marxiste a limitei si a depasirii. Intr-un citat din Marx, aflat acolo, in paginile lui Gabriel Liiceanu, dam peste o propozitie care ne uimeste si ne da certificat de ignoranti: "Comunismul nu este ultimul stadiu al dezvoltarii umane".
Noi n-am avut marxisti in sensul propriu al cuvantului. Am avut papagali ai marxismului. Nici nu l-am citit pe Barbos. Asa ca propozitia de mai sus poate fi o revolutie pentru incremenirea noastra in papagaliceala. Cum? Dar noi stim ca marxismul vedea in comunism Noua Varsta de Aur a Omenirii - ultimul stadiu al dezvoltarii umane?! Iata ca nu e asa!
In fine, problema, acum, nici nu e Marx insusi, ci trezirea noastra la realitate. Poate ca Marx nu mai e decat o buna marca de ceas desteptator.
Teodora Dumitru si Bogdan Duca dialogheaza despre asumarea europeana a unui marxism soft. Problema poate interesa pe orice european luminat. In opinia lui Bogdan Duca, Europa se mentine in graficul dezvoltarii cu preturi de cost de inspiratie marxista: impozite progresive, stat social multilateral subventionist, proletariat imburghezit. Ce spun ei clar si raspicat este ca Europa de azi este proiectul unei gandiri care si-a propus sa elimine razboaiele intre europeni. Banii care nu mai merg catre militarizare masiva sunt reorientati catre bunastare. Europeanul devine un agregat consumist, ale carui productii culturale reflecta aceasta noua natura aspirituala a Europei.
Cei doi sunt mai mult decat eurosceptici. Ei vad puterea militara activa a Statelor Unite si prezic o longevitate modesta proiectului pacifist european. Aici e cheia unei profetii care citeste marxismul soft al europenilor ca fiind o alegere cu final economic falimentar. URSS a cazut in sahul inarmarilor (cu mat la economie). UERSS are a cadea in jocul bunastarii (cu mat la dezvoltare).
Din pacate, textul celor doi va trece, probabil, ca gasca prin apa murdara a actualitatii noastre. Nu va fi "murdarit" de nici o reactie. Pacat. Ar putea fi inceputul unei frumoase prietenii de idei. Dar nu suntem in "Casablanca". Daca as fi consilier editorial al lui Augustin Buzura, directorul de la "Cultura", i-as recomanda sa continue dezbaterea centrand-o pe ideile radicale ale acestui dialog. Daca... Dar nu sunt.

---

Despre autor: